Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Fluierānd a pagubă la spartul tārgului

        Gelu Negrea

Cu trei etape īnaintea finalului de sezon, campionatul din ţara noastră tristă, plină de humor intră īn zodia probabilisticii colorat-deşănţate, aritmetica fotbalistică luānd şi mai viguros locul fotbalului propriu-zis care, oricum, īn ultimul timp nu ne-a prea răsfăţat. Da, dar vorba lui Creangă: nici aşa sărac īn satisfacţii ca anul ăsta, ca anul trecut şi de cānd īl ştim parcă niciodată n-a fost. Las, prin urmare, altora mai competenţi īntr-ale calculelor bucuria de a se juca infantil de-a punctele şi de-a dacă şi cu parcă, posesori de barcă sau de iahturi dichisite, precum George Copos şi-a lui ceată, şi o să vă reamintesc, dragi copii, acum, la spartul tārgului, minunata poveste a uneia dintre cele mai oropsite ediţii a īntrecerii interne din cāte mi se zbenguie ameţită prin memorie.

Să īncepem de la vārf fiindcă aşa ne īnvaţă pe noi īnţelepciunea milenar-ihtiologică a neamului romānesc, respectiv, că peştele de la cap prinde să exhale arome pestilenţiale.

Tonul prăbuşirii valorice a Ligii I l-au dat echipele care īn campionatul precedent şi-au mişcat cu talent fizicul trufaş pe stadioane: CFR Cluj, campioana en titre, şi Steaua – vicea, cum ar veni. Feroviarii din Gruia au fost rareori egalii lor īnşişi īn ipostaza italiană din Champions League, ceea ce mă face să cred că superba lor evoluţie de pe Olimpico din Roma a aparţinut categoriei de īntāmplări fericite care, din joi īn Paştele Cailor, picnesc īn moalele capului cāte o grupare ce se trezeşte logodită subit cu acea formă inefabilă a hazardului numită īndeobşte noroc chior. Pentru că tot de cecitatea Fortunei ţine şi prinderea unei zile de graţie īn care ţie īţi iese tot, iar adversarului doar ochii şi sufletul. Īn campionat, CFR s-a comportat ca o echipă de pluton fără aspiraţii la insigna de subunitate fruntaşă pe companie (despre regiment sau divizie nici nu poate fi vorba!). Īmprejurarea că, inclusiv īn atare condiţii, deţinătoarea titlului aspiră acum cu argumente la un loc pe podiumul clasamentului vorbeşte edificator despre nivelul mediocru al competiţiei autohtone.

Mai gravă şi mai dramatică īmi pare degringolada īn care s-a scăldat cel mai titrat team din istoria fotbalului romānesc, Steaua. Păstorită oieresc-haiduceşte de Gigi Becali şi profund dependentă de capriciile şi isteriile patronului, echipa militară a jucat, pur şi simplu, prost din prima etapă şi pānă īn zilele babei şi nopţile vegherii. O politică a transferurilor falimentară s-a conjugat contraproductiv cu lipsa de anvergură, ca antrenor, a lui Marius Lăcătuş şi cu fragilitatea valorică a lotului anemiat pānă la sufocare de plecarea lui Mirel Rădoi īn ţările calde. Nici cei mai īnfocaţi suporteri ai roş-albaştrilor nu pot contabiliza două-trei meciuri acolo, īn care Steaua să fi făcut să īnflorească liliacul īn Ghencea şi īn cartierele limitrofe. Doar cāteva palide tresăriri de orgoliu; īn rest, un fotbal obosit, mohorāt, cu toate luminile stinse, jucat de nişte simulanţi fără har.

La fel de jalnic s-a prezentat Dinamo pe care doar impotenţa multilateral dezvoltată a celorlalte competitoare a plasat-o şi a menţinut-o pe primul loc al clasamentului cu şanse de a cuceri cel mai nemeritat titlu din palmaresul istoric al clubului. Paradoxul face ca dinamoviştii să doarmă-n cizme şi să provoace suporterilor fracturi de maxilar de-atāta căscat īn anul cānd prin curtea clubului s-a aciuit cel mai mare număr pe metru pătrat de fotbalişti valoroşi din ultimii ani. Ianis Zicu, Florin Bratu, Adrian Cristea, Bogdan Lobonţ, Gabriel Tamaş, Guzman N’Doe, Ionel Dănciulescu, Marius Nicolae, Cristian Pulhac şi nu numai, sunt, luaţi individual, jucători pe care şi i-ar dori orice antrenor. Din păcate, īmpreună nu spun nimic, sunt muţi ca o lebădă şi la fel de nevinovaţi şi de ineficienţi ca ea: ies pe gazon doar aşa, de frunza frăsinelului şi usucă iarba pe care calcă īn dorul lelii, īncasānd salarii neruşinate ca să facă figuraţie īn regim de primadone scārbite de viaţă şi sastisite de vicisitudinile profesiei. Elevii şi studenţii scoşi la muncă voluntară pe vremea lui Ceauşescu erau nişte entuziaşti frenetici cānd prestau pe ogoarele patriei īn raport cu posesorii de spleen şi de greaţă metafizică echipaţi ilicit īn alb-roşu. Nici măcar Borcea şi Turcu nu cred c-ar putea īnsăila un răspuns cāt de cāt inteligibil la īntrebarea ce-au a face aceşti băieţi trişti cu ştampila primăriei şi cu Liga Campionilor...Dar, hai să fim sinceri şi realişti: nici Unirea Urziceni n-are fason de Europa, oricāt de constantă, stimabilă sau chiar de admirabilă a fost formaţia lui Dan Petrescu preţ de 32 de etape. Apreciem cu toţii modestia cuviincioasă sārguinţa, dăruirea şi disciplina īn joc a ialomiţenilor şi, ca o revanşă faţă de aroganţa găunoasă a granzilor de mucava, i-am dori campioni. Numai că marile cluburi de pe continent sunt imune la farmecele desuete ale pitorescului gratuit şi total nesentimentale, iar cānd prind pe tarlaua lor cāte o echipă de desculţi o calcă īn crampoane fără jenă intelectuală şi fără milă creştinească. Īn galantarul soccerului intern, Unirea Urziceni poate figura liniştită īn chip de campioană de uz privat, bonne pour l’Orient. Ca produs de export īnsă...
 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul