Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Poeme

        Arthur Porumboiu



AM AUZIT GLASUL LUI

Dacă Iisus trece acum peste ape,

dacă duhul Lui ridică seva īn pomi,

dacă zīmbetul Lui ocroteşte sufletele noastre neliniştite,

dacă mīinile noastre zdrobite de ură

pot fi vindecate de El,

- să ni se arate-n lumina caldă

şi să ne dea puterea

de-a-nvinge frica de noi īnşine.

 

şi dacă El nu va putea să-şi arate faţa adevărată,

totuşi noi aşteptăm cuvīntul său,

- ce ne poate auri mīinile şi privirile

şi ne pot reda pe noi,

nouă īnşine!

 

Veni-va? Nu ştiu, īnsă-n crengile pomilor

am auzit glasul Lui;

īn stelele-ndepărtate şi pure

s-au văzut privirile Lui;

īn mīinile Bătrīnului ocrotind Biblia,

şi-n irişii albaştri ai pruncului

am văzut fluidul astral

ce va lumina, va lumina, va lumina!

 

AM URCAT CU EL

 

Am urcat cu El pe Golgota.

şi nouă ni s-au bătut cuie īn palme,

şi nouă ni s-au smuls venele

sub cerul aspru, neprimitor.

Vīntul – fierăstrău – ne-a fixat dīre-n trupuri,

iar păsări prădalnice ne-au aterizat

līngă pupilele īnfricoşate.

Ura, concretă ca un acid, se fixa

pe sufletele celor ce ne-au īnvins!

 

şi-acele blīnde raze ce-ar fi putut să se-arate,

au fost īnghiţite de curenţii unui blestem fără nume,

şi-n gura celor nevinovaţi

ţipătul a īngheţat definitiv!

 

Aşteptam să se reīntoarcă din moarte?

 

Credeam că se va smulge din nesfīrşita-ncremenire?

ştim doar că s-a iscat un vīnt cu promoroacă şi brice umede,

şi īn pomi, mugurii īşi căutau ascunzişuri protectoare,

iar fecioarele nubile nu mai īndrăzneau

să viseze prunci cu ochi albaştri;

 

pe pietre se multiplica faţa Lui -

şi era sorbit şi dus īn adīncul necunoscut,

īnsă noi ştiam că va veni, va reveni,

spre a ne duce īn Lumina ocrotitoare -

lumina fără moarte!

 

PIETA

 

Durerea īşi va săpa marmora

pe chipurile noastre strīnse-n aşteptare.

Nu vom vedea lumina pīnă cīnd El nu va fi smuls

din moarte.

 

Tu plīnge-l, plīnge-l!

 

Va veni neīndurătorul Īnger

să-l scoată din īncremenire?

 

Poate numai noi vom cīnta:

„Ce sfīnt şi-adīnc-ocrotitor

se-arată zīmbetul celei ce-l apără

şi-n moarte!”

 

O VOCE STRIGA

 

Vai, vai! Nici pe cruce nu-mi lasă

Spaţiul īntreg. şi-n temple

Se intră precum barbarii,

şi Dumnezeu n-are timp să contemple,

Ci numai Timpul īşi īndeamnă carii

Să intre-n noi ca-n lemnul cald din temple.

 

şi linişte nu-i, linişte nu-i!

Iar eu voi īnsera curīnd

Precum singurătatea din statui.şi numai vīntul Mării s-o auzi plīngīnd!
 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul