Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Călătoria lui Gruber sau īntālnirea cu Istoria

        Călin Stănculescu

Spectacolul destinelor umane este un laitmotiv familiar celui ce studiază sine ira et studio opera unuia dintre cei mai importanţi cineaşti romāni, regizorul Radu Gabrea, el īnsuşi obligat de vitregiile Istoriei recente la un parcurs profesional rar īntālnit īn domeniu.

Opera cinematografică semnată de Radu Gabrea desfide modele şi modelele, curentele şi coteriile, substanţa acesteia configurāndu-se din marile drame ale umanităţii citite exemplar la nivelul destinelor individuale. Filmele sale realizate īn ţară, īnainte de autoexilul impus,  reprezintă fie o magistrală acoladă īntre privirea unui copil şi cel mai sāngeros eveniment mondial al secolului XX – Prea mic pentru un război atāt de mare, realizat pe memorabilul scenariu semnat de D.R. Popescu, fie reconstrucţia amurgului unui univers uman călcat īn picioare de apariţia totalitarismului – Dincolo de nisipuri, inspirat de un text greu de ocolit al lui Fănuş Neagu – Īngerul a strigat.

Trec peste titlurile unei bogate filmografii realizate īn exil, din care doar ecranizarea Făcliei de Paşti sau Un bărbat ca Eva ar face cinste oricărei Cinemateci din lume, pentru a ajunge la cel mai recent film semnat de Radu Gabrea şi prezentat īn premieră la Festivalul Filmului European – Călătoria lui Gruber, după un scenariu semnat de Răzvan Rădulescu şi Alexandru Baciu, inspirat de un fragment din romanul Kaputt de Curzio Malaparte. Scriitorul italian a fost destul de labil ideologic, dar rămāne unul dintre cei mai obiectivi martori ai ultimei conflagraţii mondiale, căreia īi oferă pagini de un realism cutremurător, cu imagini de o cruzime īntālnită doar īn opera unui Norman Mailer sau Vasili Grossman.

   Meritul cineastului īn această ecranizare constă, cred, mai ales īn echilibrul său funciar, care refuză melodrama īn favoarea obiectivităţii faptelor sau eva­luează fără părtinire adāncimea tragică a evenimentelor surprinse. Dincolo de subtext, imaginea societăţii romāneşti aşa cum este ea consemnată pe peliculă reiese şi din personajele puse īn ecuaţia dramatică a războiului şi a consecinţelor,  din reacţiile lor, fără nicio intenţie minimalizatoare sau caricaturizantă.

   Drama evreilor de la īnceputul războiului īmpotriva bolşevismului ar fi putut trece ca o nefericită īntāmplare cum au fost probabil cu miile. Arta cineastului, care nu refuză ilustrarea consecinţelor tragice determinate de evenimentele  sfārşitului de iunie 1941, de la Iaşi, rămāne sugestia nefericirii unor nevinovaţi surprinşi de marşul distrugător al Istoriei, ce nu ţine seama de dimensiunile destinelor individuale. Scriitorul italian Curzio Malaparte, magistral īndrumat şi jucat de Florin Piersic junior, conştientizează drama, īn ciuda birocraţiei sau patriotismului factice, o īnregistrează cu stupoare şi  īi va da aura de mărturie privilegiată īntr-una dintre cele mai plastice oglinzi al ultimului război – romanul Kaputt. Secvenţe memorabile cum ar fi īntālnirea Malaparte – Gruber, ultimul creionat cu reţinere de Marcel Iureş, dialogul cu şeful Poliţiei, Stavarache, un Răzvan Vasilescu īn mare formă, sau  contactul cu vagoanele morţii sunt greu de şters din amintirea spectatorilor.

   Radu Gabrea nu preia rolul de acuzator sau judecător, el rămāne artistul adānc implicat īn dramele timpului său, fie ele individuale, fie colective. Valoarea filmului stă şi īn capacitatea de sugestie a unui autor perfecţionist, cum este Radu Gabrea, atent la fiecare detaliu, gestionānd cu severitate fiecare gest şi nuanţă. Nu se poate trece cu vederea peste excelenta prestaţie a directorului de imagine Dinu Tănase, peste inspirata ritmare a epicii filmului din tăieturile de montaj ale Melaniei Oproiu sau peste reuşita reconstrucţie de epocă semnată de  creatorii ambianţei plastice Florin Gabrea şi Ilina Svetlana Mihăilescu.   Īncă o dovadă a obiectivităţii unui mare cineast este şi faptul că, īn aceste zile, regizorul turnează filmul Mănuşile roşii, o evocare a Holocaustului roşu inspirată de romanul lui Eginald Schlattner.
 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul