Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Doi poeţi din Romagna

        

 

În traducerea şi prezentarea lui Adrian Popescu

 

Doi prieteni vechi, primul laureat al mai multor concursuri naţionale, autor cu volume apreciate de un Franco Loi, celălalt un popular interpret la ghitară,  voce gravă, texte simple, dar esenţiale, creştine, sunt prezentaţi acum cititorului român.

Dacă la Franco Casadei  observarea atentă a lucrurilor din jur produce un declic sufletesc de mare fineţe psihologică, la Stefano Pianori versul e net, concluziv, declarativ aproape. Franco e medic la Cesena, Stefano, farmacist, ambii poeţi ştiu că bucuria cea mai mare le-o oferă marea, aproape, la câţiva kilometri, întâlnirile comunionale, unele chiar  pe platoul cu stejari de la Madonna del Monte, abaţia benedictină, evocată aici. Şi poate drumeţiile montane, Dolomiţii, unde m-au dus mai demult şi pe mine, pe poteci riscante, dând apoi în luminişuri uluitoare, cu flora din care se extrag licorile verii alpine, sau prin galerii spăimoase, cum e cea de la Laga­zuoi.

Un alt prieten, tot medic, Gabriele Turci, şi Annarosa ne-au invitat la Corvara, un fel de Predeal din Val di Badia, din Trentino Alto Adige.

Cesena mi-e familiară, de vreo 20 de ani, mai ales prin ei, dar nu numai. Oraş calm, ocolit de marile circuite tu­ristice, cetate vestită, de altfel, din antichitate, cu o splendidă catedrală, din secolul al XIV-lea, cu  o celebră fântână renascentistă, cu Biblioteca mala­testiana, unde sunt sute de manuscrise medievale, cu teatrul municipal, cu prie­teni mulţi, aici sau la Calabrina de Cesena, unde Giordano şi Piera au casa deschisă pentru noi, iar grădina mereu verde. Locuri minunate, vatră romană, unde veteranii de odinioară  primeau parcele de teren, egale, pe acolo ne-am plimbat, de la o proprietate la alta, totul coerent, geometric trasat, o tablă de şah, dacă vreţi, printre măslini şi lămâi, gustând vinul local, Sangiovese. Soiul de vin din Romagna din care  s-a băut recent, decent,  şi la decernarea Pre­mii­lor Uniunii Scriitorilor.

 

 

STEFANO  PIANORI

 

Dintru început

 

Tu ne-ai iubit, Doamne,

din începuturi de timp,

Tu ne iubeşti, Doamne,

chiar în clipa asta.

 

Nainte ca Tatăl să spună

,,Să fie cer şi pământ’’

 ne-a chemat, împreună

cu toate din timpul adânc.

 

,,Adame, păcat să nu faci,

ape ai, râuri, copaci,

Eu te-am chemat din abis

unde vremea e abur şi vis.

 

 

Totul sfârşi-va, în fine, 

Tu din nou vei veni,

mă vei duce cu Tine,

În adâncuri de timp.

 

COMUNIUNE

 

Îţi multumesc, Doamne, pentru că Tu ai vrut 

ca eu să stau cu Tine la masă

pentru că mi-ai dat Corpul Tău de mâncare

pentru că în potir sângele Tău l-ai revărsat.

 

Doamne, pentru toate chinurile pătimite,

pentru toate lacrimile pe care le-ai vărsat,

pentru toate bucuriile pe care nu mi le-ai refuzat,

 

pentru toată iubirea pe care mi-ai dăruit-o.

 

 

FRANCO CASADEI

 

 

REÎNTOARCERE ÎN ROMAGNA

 

Bertinoro, trandafir de piatră,

la jumătatea colinei

deja se deliniază-n ceaţă

Cesena e  prevestită de rotunjimea 

absidală a Mănăstirii Muntelui, la  Abaţie

 

cu povara memoriei mele

regăsesc  urmele scurtăturilor

avutul, datul

inventarul unei inimi

între dealuri şi mare

să scandez gesturi, gânduri

 

Romagna, pântec al copilăriei

Coajă de ou în zilele negre.

 

ŞI  IARNA

 

Şi iarna, soarele

pe ferestrele din faţă

devine dens într-un reflex,

orbitor de gri

 

se  aşa cum Dumnezeu

de multe ori se-ascunde şi ne trimite

lumina sa înăuntrul orelor întunecate.

 

 

ACUM CÂND EŞTI ABSENTĂ

 

Te-am pierdut într-o seară, bătea vântul,

rămâne o pierdere-n mine,

acel aer proaspăt al trecerii tale pe lângă mine

 

depărtarea are un gust amar de rădăcini

păstrez o bufnitură de vâslă-n aer

deasupra mării goale.

 

 

NOUĂZECI DE ANI

 

Sfâşiată  deplin armura,

au plecat cu toţii,

în plinătatea care-ţi  răstoarnă memoria,

absenţele se simt mai tare,

curentul horcăie la porţi, focurile

s-au stins, unul după altul

 

paşi târâiţi de-a lungul zidurilor

să străjuiască ultima  cărare,

se merge unde trebuie să se meargă...Din volumul  ,,Se non si muore“, Ibiskos Editrice Risolo, 2008
 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul