Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Revista revistelor

        Gelu Negrea

Publicaţii de cursă lungă

Revista editată de Centrul Cultural Mehedinţi şi Casa Municipală de Cultură Drobeta Turnu-Severin conti­nuă şi sub noul patronaj buna tradiţie publicistică instituită de-a lungul celor nouă ani de apariţie neīntreruptă (nu este un record de longevitate, dar poate fi considerată, totuşi, o performanţă īn ambianţa nesigură şi fragilă a actualităţii noastre culturale). Se cuvin, prin urmare, consemnate laudativ atāt implicarea şi sprijinul pe care organele locale īl acordă īntreţinerii climatului spiritual şi cultivării talentelor de care zona nu duce lipsă, cāt şi strădania mai mult decāt meritorie a grupului de scriitori reuniţi īn redacţia revistei (Nicolae Jinga, Viorel Mirea, Rodica Licsari, Titu Dinuţ, Dumitru Augustin Doman, Sever Negrescu şi ceilalţi) de a oferi mehedinţenilor (şi nu numai...) o publicaţie-reper pentru nivelul preocupărilor şi realizărilor lor īn domeniul literaturii şi artei.

Cel mai recent număr al Caligrafului īl are īn centru (foto coperta īntāi şi cele două pagini de mijloc ale revistei) pe poetul Gheorghe Pituţ cu o selecţie sugestivă de versuri īn măsură să-i omologheze statura impunătoare īn peisajul liric romānesc şi cu cāteva referinţe bibliografice autorizate, aparţinānd lui Eugen Simion, Lucian Raicu, Mircea Martin, Ştefan Augustin Doinaş, Al. Piru şi Eugen Barbu. Reţine, de asemenea, atenţia, grupajul de poeme al lui Viorel Mirea, un poet de certă anvergură naţională, insuficient cunoscut şi comentat nedrept de avar īn raport cu meritele sale scrii­toriceşti (spun „scriitoriceşti” pentru că el este şi dramaturg, şi autor de proză).

Pertinent şi la obiect tronsonul de critică şi eseu al revistei susţinut de Mircea Popa, Luigi Bambulea, Nicolae Jinga, Constantin Miu şi Paul-Gabriel Sandu (colaborator şi al Luceafărului de dimineaţă). Cronica literară poartă semnătura lui Titu Dinuţ căruia, īn virtutea vechii noastre cunoştinţe, i-aş atrage prieteneşte atenţia asupra pericolului tratării autorilor recenzaţi cu excesivă bunăvoinţă critică şi cu o ge­nerozitate ce riscă, uneori, să eşueze īn encomiastică necontrolată: „Străbătānd canonic drumul către esenţele rāvnite, Marilena Tiugan resimte arghezianic tentaţia făcăturilor terestre sau celeste, a textelor sacerdotale la care apelează, a filozofiei lui Aristotel şi a lui Platon, a hexagramei şi a Licornului, a dălţii lui Phidias cioplind «golul lăsat mīinii să scrie o carte», a spiritului mercantil al lui Mercur, a predicilor Sibyllei, a Păsării Phoenix, a Păsării de Cinabru, a Magnei Mater ori a vechii limbi a Kabballei.”

 Nu e, totuşi, cam mult pentru Marilena Tiugan?

 

Zece ani de apariţie şi atingerea ediţiei cu numărul 100 fac din trimes­trialul reşiţean Reflex (artă, cultură şi civilizaţie) o bornă importantă a spiri­tua­lităţii bănăţene, cu atāt mai mult cu cāt, īn jurul său, au gravitat, īn tot acest răstimp, alte două proiecte de calibru şi substanţă: Colocviile naţionale Reflex pe teme de istorie, literatură şi sociologie culturală şi Biblioteca Reflex, „īn care au apărut lucrări de beletristică, de istorie, istorie culturală, monografii, studii şi cercetări de istoria şi teoria culturii”, după cum menţionează īntr-un succint bilanţ aniversar redactorul şef al revistei, Octavian Doclin.

Din numărul 100-102/ianuarie-martie a.c. ne-au atras atenţia: sensibila şi pătrunzătoarea evocare a vieţii şi operei a celui care a fost Petre Stoica īntr-un articol a lui Cornel Ungureanu (Existenţa lui Petre Stoica are stil. Acest stil şi-l construieşte scriind, dar şi deconspirāndu-şi secretele – evocānd, pentru uzul iubitorului de poezie, epopeicele īntāmplări ale existenţei sale de poet), paginile de Jurnal ale lui Radu Ciobanu, grupajul de recenzii dedicat, cu predilecţie, unor autori din zonă (nota bene: lipsite īnsă de apologetica triumfalist-provincială care face, de multe ori, ravagii prin paginile publicaţiilor de tip local), versurile semnate de Ion Cristofor, Nicolae Sārbu şi Ion Scorobete, şi studiul lui Costin Feneşan Nicolae Iorga şi istoria Bana­tului şi a romānilor bănăţeni.Un singur regret: faptul că o revistă densă, atractivă, cu colaboratori de ţinută cum este Reflex, este obligată de motive pe care le intuim lesne să se limiteze la o periodicitate trimestrială.
 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul