Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Pāine puţină, circ la discreţie

        Gelu Negrea

Una dintre tehnicile cele mai simple, dar şi mai eficiente de manipulare a opiniei publice este aceea de a prezenta lucrul pe care urmăreşti să-l obţii drept lucrul pe care oamenii īl aşteaptă, īl consideră potrivit, ba chiar absolut necesar. Aşteptarea necesarului se transformă uşor īn dorinţ㠖 la nivel macro, iniţial; ulterior, īn dorinţă individual㠖 şi uite-aşa, pas cu pas, acţionānd īn zona subliminală a conştiinţei individului, faci dintr-un neutru sau chiar indiferent un adept şi, cu un pic de inteligenţă, mai mult decāt atāt: un veritabil militant pentru o cauză care nu-i aparţine, īnsă pe care şi-o īnsuşeşte, şi-o aproprie şi īn care ajunge să creadă cu deplină convingere interioară. O variantă soft a şmecheriei se īntālneşte īn publicitate, unde etapa vetustă a reclamei la produse de care cumpărătorul are nevoie a fost depăşită şi īnlocuită cu tehnici de creare a nevoii de produse deloc necesare, dar introduse pe piaţă din raţiuni economice şi īnfăţişate ca indispensabile, de a căror achi­ziţionare depinde īnscrierea cumpărătorului īn trendul moder- nităţii şi, implicit, legitimarea statutului său social prosper.

Curăţenia de primăvară (vară, toamnă, iarnă...) a fotbalului mi se pare o astfel de nevoie, creată de grupuri de băieţi deştepţi şi livrată mulţimii pe post de soluţie-miracol a tuturor problemelor cu care se confruntă soccerul romānesc la această oră tārzie a exis­tenţei sale. Este, dacă vreţi, echivalentul īn plan sportiv a imperativului lustraţiei din viaţa politică: dacă am avea-o totul ar fi O.K., prin albiile rāurilor interioare ar curge lapte şi miere, PIB-ul ar creşte vertiginos, iar Bucureştii ar deveni noua Mecca democratică, loc de pelerinaj pios, către care ar năvăli īn extaz īntreaga Uniune Europeană; neavānd-o, suntem condamnaţi la o chinuitoare captivitate īn ghearele neocomunismului, economia se prăbuşeşte, investitorii străini ne ocolesc ca pe ciumaţi şi, īn general vorbind, e vai şi-amar de capul şi restul anatomiei noastre sociale!

După părerea mea sinceră şi dezinteresată, fotbalul romānesc este, mai degrabă, prost la modul fundamental, decāt murdar; fluturarea stindardului corupţiei este īnsă mai lejeră, mai spectaculoasă şi cu un indice de acceptabilitate publică garantat. Īn locul abordării frontale a motivaţiei de fond a dezastrului (subfinanţare, politici falimentare la nivel de copii şi juniori, precaritate a bazei materiale, semi-eliminarea sportului din programa şcolară etc.), ne repezim berbeceşte să veştejim ambientul competiţional maculat, practicile oneroase ale patronilor de cluburi, incorectitudinea vinovată a arbitrajelor, remanenţele bolnave ale cooperativelor de tot felul ş.a.m.d., făcāndu-ne a nu pricepe că acestea sunt efectele stării de fapt din fotbalul nostru, nicidecum cauzele sale. Pe cale de consecinţă, diagnosticăm superficial, propunem, īn loc de terapii, paleative şi, periodic, pentru a satisface setea de sānge şi de dreptate a consumatorului de panem et circenses, aruncăm īntre fălcile leilor cāte un martir nesemnificativ.

Cornel Penescu īmi pare omul care a căzut mesa īntr-o afacere tratată cu ingenuitatea păguboasă a neofitului, iar nu cu prestidigitaţia abil-crapuloasă a ve­ri­tabililor caizi din branşă. Ei rād cinic şi-şi freacă māinile bucuroşi că micul sacrificat, plimbat cu zurgălăi pe străzi şi belit ritualic īn piaţa de gros, adoarme apetitul pentru justiţie al gloatei flămānde care freamătă primitiv cu ochii holbaţi la spectacol şi nu mai e atentă la marile inginerii ce se pot derula astfel īn voie sub nasul său.

F.C. Argeş a fost retrogradată, amendată, iar Cornel Penescu şi īncă doi-trei trepăduşi au fost decretaţi persona non grata: uraaa! Forurile de conducere din fotbalul nostru s-au precipitat īnsă cu o grabă vinovată precum virgina la măritiş: retrogradarea piteştenilor este mai mult decāt o crimă, este o eroare! Culpa lui Penescu nu a fost dovedită şi pānă ce justiţia nu-l va incrimina printr-o hotărāre definitivă şi irevocabilă, omul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Trei luni de cercetare penală sunt un fapt, dar nu un argument juridic, iar Dumitru Dragomir ar trebui să ştie foarte bine treaba asta. Imediat după Revoluţie, el s-a aflat īn aceeaşi situaţie timp de şase luni, dacă nu mai mult, īnsă, īn final, a fost declarat nevinovat. Ce se va īntāmpla dacă istoria se repetă şi īn cazul lui Penescu? Īşi vor cere scuze FRF, Liga Profesionistă şi membrii nu ştiu căror comisii? Să zicem că da. Ei şi? La ce le vor folosi ele fotbaliştilor de la F.C. Argeş a căror echipă nu-i exclus să se destrame, fiecare dintre ei (şi, īn special, cei valoroşi) neacceptānd să evolueze īn divizia secundă de dragul ochilor albaştri ai lui Mircea Sandu et comp. şi a dorinţei lor de a-şi spăla păcatele cele multe, cele grele afişāndu-se ilicit īn chip de principiali şi intransingenţi? Şi cum vor repara deştepţii frisonaţi de celeritate nedreptatea comisă? Nu mai vorbesc de posibilul efect pervers al sancţiunii: organele de anchetă ar putea solicita forurilor fotbalistice unele date suplimentare legate de cazul aflat pe rol. Cine garantează că federalii nu le vor manipula (prin omisiune sau deformare) īntr-o manieră menită să justifice retrogradarea pronunţată cu anticipaţie?

Cineva spunea că este de preferat să scape nepedepsiţi o mie de vinovaţi, decāt să fie pedepsit un singur nevinovat. Cānd au procedat la retrogradarea Argeşului, mai marii şi mai mijlociii fotbalului romānesc au ignorat această maximă; pedeapsa minimă pentru aşa ceva este compromiterea, cu pandantul său, dezonoarea (dacă vorba asta le mai spune ceva fede­ralilor...).P.S. Revista Spiritul critic consacră acestei rubrici o autentică exegeză filologică şi de conţinut īntinsă pe două-trei pagini. Sunt măgulit. Autorul articolului are, īn linii mari, dreptate, are şi simţ critic; cu spiritul o duce niţeluş mai greu... Altfel, să citim bine!
 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul