Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Sensul vieţii – cu Marguerite Yourcenar

        Grete Tartler

Marguerite Yourcenar n-a intrat după moarte într-un con de umbră; e considerată în continuare cea mai importantă scriitoare a secolului al XX-lea, cărţile ei sunt reeditate şi mereu redescoperite. Ceea ce înseam­nă că înţelepciunea şi simplitatea scrierilor sale sunt exact pe măsura nevoilor spirituale ale omului modern.


Ea însăşi declara că principala ei „armă” e polizarea maximă, concizia. Vieţile ei paralele din proze, din eseuri (au interesat-o toate „marile momente ale emoţiei umane”) sau din piesele de teatru  pot fi rezumate în meditaţii înţelepte. Jacques Brenner, în Istoria literaturii franceze… o aşează alături de Camus, într-un clasicism pe ducă, al cărţilor de înţelepciune realiste, un clasicism care adăposteşte miturile şi visele umanităţii. Cărţile ei ar fi „un amestec de clasicism şi înnoire, cu alte cuvinte –  îndrăzneală controlată”.


Din fotografii surâde un chip de ţărancă transilvană (asemănarea se datorează, probabil, obârşiei flamande), ale cărei mâini trudite de „ogorul literelor” abia au scos pălăria de paie. Surâde răbdătoare („A şti să suporţi lumea fără a uita mai vasta perfecţiune în care ea se înscrie”). A fost prima femeie primită în Academia franceză. O romancieră a cărei pasiune pentru monolog şi meditaţie a fost comparată cu metodele de investigaţie orientale, cu tehnicile şamanilor. Până la adânci bătrâneţe a rămas tânără prin optimismul cu care a participat la campaniile ecologice, antirasiste, antifeministe, antireducţioniste… A dus o viaţă singuratică, mărginită la „luxul esenţialităţii”, pe care o visează toi cei ce cred în ritmul naturii;  a trăit ca şi cum ar fi fost unul din propriile personaje. L-a admirat pe împăratul Hadrian, pe care l-a imortalizat în memorii pentru geniul său  de a „inova şi a reforma continuu, cu o rară inteligenţă”; a devenit celebră datorită acestei vieţi (Arhivele Nordului, imaginar-erudita biografie a aristocratei sale familii, şi Quoi, l’Eter­nité – volum numit astfel după un început de vers de Rimbaud – i-au cristalizat renumele).


Tulburarea barierelor timpului, reconcilierea epocilor, într-o aură luminoasă şi înţeleaptă, fac din cărţile ei capodopere. Impresionează mai ales lipsa de vanitate, umilinţa cu care se întoarce spre „pulberea” omenească, „spre acele milioane de fiinţe din care suntem făcuţi”. Sensul vieţii este  pentru Mar­guerite Yourcenar: „A te perfecţiona”.


Iubirea: „Să nu se uite că raporturile senzuale sunt sacre. Unirea cu divinitatea printr-o persoană”. Mitul: „Un mod de a te apropia de absolut. Încearcă să dezvăluie ceea ce e durabil, etern în om”. Locuinţa: „O ce­lulă a cunoaşterii de sine. Îmi închipui că un înţelept, precum vechii taoişti, ar putea face de mai multe ori înconjurul lumii înăuntrul casei, fără a o părăsi. Ar ieşi prin vis. Mai remarcabil: ar ieşi prin gând.” Poetul: „E cineva în contact. Cineva prin care trece un curent”. Prozatorul: „Pre­cum viaţa, propune o serie de drumuri din care fiecare (cititor) îl poate alege pe-al său.” Istoria: „Iubire pentru  trecut – iubire pentru viaţă, fiindcă majoritatea vieţii e în trecut”. Orientul: „Fixează şi reţine omul în adâncul propriei fiinţe”. Magia: „O formă a voinţei de putere, o nevoie de a căuta  ieşiri spre lumi ferecate. Astăzi şi obiectele materiale care dau o anumită putere (maşini ultrarapide, calculatoare…) sunt curios de paralele cu pericolele magiei”. Experienţa: „Trecem toţi, fără înce­tare, praguri iniţiatice. Fiecare accident, fiecare incident, fiecare bucurie şi fiecare suferinţă e o iniţiere. Şi lectura unei cărţi bune, vederea unui peisaj măreţ…”


Măiestria scriitorului: „Suprim tot ce poate fi suprimat, tot ce îmi pare inutil. Caut frazele cele mai nete, imaginile cele mai simple, fără a încerca să fiu originală cu orice preţ”.


Soluţia viitorului: „Va trebui ca omul să simpatizeze cu soarta  tuturor celorlalţi oameni, mai mult, a tuturor celorlalte fiinţe”. Prietenia: „Orice prietenie adevărată e un bun de durată. Ea cere artă: sentimentul libertăţii celuilalt, acceptarea lui fără iluzii”. Încrederea în oameni: „Umanitatea e un cuvânt abstract. Am putea… simpatiza cu fiinţele pe care le întâlnim, gândindu-ne măcar la infinitele posibilităţi care există în fiecare din ele. În Japonia medievală, călugării… îngenuncheau în faţa fiecărei persoane întâlnite: Te salut, o, tu, care peste mii de secole vei fi poate un Bodhisattva!”


Viaţa: „O despuiere, dar şi o îmbogăţire. Scoaterea vestmintelor pentru a te auri la soare”. Înţelepciunea: „A elimina accidentalul. A schimba perspectivele”. Moartea: „Suprema formă a vieţii. A muri în deplinătatea conştiinţei – pentru a nu rata ultima experienţă, trecerea. Hadrian vorbea despre moartea cu ochii deschişi”.


 


Aş spune că principalul izvor din care se hrăneşte Marguerite Yourcenar nu e atât biografia proprie, sau istoria, cât poezia; luxul  cărţilor ei stă în faptul că lasă poezia să respire. Tenta orientală a înţelepciunii adaugă sclipiri exotice, concizie gnomică. Datorită ei  putem alege formele infinitelor posibilităţi care există în fiecare om. „Precum norii pe cerul gol, ne alcătuim şi ne împrăştiem pe acest fundal de uitare”. „Adevăratul chip al lumii e un rug”.


 


___________


Marguerite Yourcenar: Lovitura de graţie, traducere de Doina Jela Despois, Editura Humanitas 2007, ediţia a II-a; Alexis, traducere de Petru Creţia, Editura Humanitas 2007, ediţie revăzută; Poveste albastră, traducere de Corina Neacşu, prefaţa de Josyane Savigneau, Editura Humanitas 2007; Povestiri orientale, audiobook. Traducere Petru Creţia, lectura Oana Pellea, Editura Humanitas 2006; Memoriile lui Hadrian, traducere de Mihai Gramatopol, ediţia a II-a, Editura Humanitas 2006; Mishima sau viziunea vidului, traducere de Daniela Boriceanu, Editura Humanitas 2004; Obolul visului, traducere de Emanoil Macu, 2003; Creierul negru al lui Piranesi şi alte eseuri, traducere de Petru Creţia, 1996.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul