Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Un milion de poveşti

        Mircea Ghiţulescu

Sub acest titlu cantitativ se ascunde un eveniment cultural fermecător:  Festivalul internaţional al teatrului pentru copii. Organizat în fiecare an de Teatrul „Ion Creangă“ din Bucureşti, teatrul pentru copii este altceva decât teatrul cu păpuşi şi marionete sau teatrul de animaţie. Este teatrul cu actori la proporţii naturale, care se prefac că sunt personaje de basm. Spectacolul de închidere - Capra cu trei iezi, de Ion Creangă, prelucrat de Monica Patriciu - ni s-a părut, ca scenariu, extrem de inteligent. Este prima oară când mi se pare că actualizarea unui text clasic (adică Shakespeare cu blue jeans şi căşti) este binevenită. În principiu, un text dramatic clasic nu trebuie actualizat pentru că  spectatorul trebuie lăsat să facă singur operaţia de  actualizare în funcţie de cultura şi  interesele lui. De data aceasta, cu acordul celor trei sute de copii din sală, „cu mămici, cu tătici, cu bunici”, cum sună  textul, au fost de acord cu renumitul Cornel Todea, autorul spectacolului şi al festivalului. El nu îi întoarce  pe copiii din  2009 la costumele populare româneşti din 1850 (căci altele nu mai sunt), ci îi prinde în epoca laserului şi rotilelor de o asemenea manieră, încât pare  incredibil de adecvat. Nu mai sunt travestiurile inutile şi capetele de animale pe care şi le pun actorii pe cap, ci, pur şi simplu, se copiază/adaptează si­tua­ţia din Visul unei nopţi de vară, de Shakespeare, cu meseriaşii din Atena care pregătesc piesa Pyram şi Thisbe pentru nunta ducelui. Ce înseamnă asta este foarte important: un regizor-povestitor (Daniel Coveşanu, bun dispecer)  adună actorii şi încearcă să distribuie rolurile: capra, trei iezi, fierarul şi lupul. Din acest punct, comedia se dezlănţuie, pentru că  Lupul (Ion Ionuţ Ciocla) vrea rolul iedului mic şi toţi se încaieră pe roluri cam ca în piesa citată a lui Shakespeare. Capra (Anca Zamfirescu) are nevoie de o trotinetă, iezii de căşti şi genunchiere pentru skate-board şi aşa mai departe. Important este că nu te mai obligă nimeni să accepţi travestiurile brutale cu capete de animale, ci să admiţi  convenţia că Liliana Donici, Miruna Ionescu şi Camelia Andriţă sunt trei iezi neascultători. Cornel Todea, ajutat de Păstorel Ionescu, a creat scene comice remarcabile într-un spectacol de operetă pentru copii, în care muzica şi dansul depăşesc de departe ambiţiile textuale. La „Ion Creangă“, lupul care a înghiţit pe nemestecate primii doi iezi ai „cumetrei” va primi o pedeapsă pe cinste. O groapă plină vîrf cu jeratic este acoperită cu o rogojină şi, deasupra, un scaun de ceară pe care va sta lupul invitat de onoare la masă. Şi când lupul se prăbuşeşte în craterul descris, cei doi iezi cum vor fi salvaţi? Iată cum: Fierarul  (ce faţă comică inertă are acest Cristian Boeriu!) care ascute dinţii lupului să-i subţieze vocea în aşa fel încât să semene cu a Caprei, se transformă în chirurg care taie burta lupului să scoată cei doi iezi vii şi nevătămaţi.

Festivalul de la „Creangă“ este totdeauna însoţit de un concurs de piese de teatru pentru copii coordonat de Ioan Gârmacea care, nu numai că asigură mizanscena piesei distinse cu premiul I, dar, începând cu această ediţie, tipăreşte într-o carte elegantă primele trei piese selecţionate. Aceste trei piese câştigătoare au fost scrise anul acesta de Victor Cilincă (Taina Oraşului Invizibil sau Ţara de sub picior), Ştefan Mitroi (Valiza cu păpuşi) şi Carmen Dominte (Tărâmul vrăjit).Dar Chiliman este omul care joacă cel mai tare în spectacolele de la Teatrul „Creangă“. Nu l-am văzut în viaţa mea pe primarul Sectorului 1, dar nici la  Festivalul international pentru copii de la „Ion Creangă“ nu am avut onoarea,  deşi putea veni să-şi inspecteze „moşia”. În schimb, am tot auzit despre el că a înhăţat clădirea din Piaţa Amzei sub pretextul restaurării. Astfel că festivitatea de premiere a fost un fel de „o mască râde, o mască plânge”. Dacă Chiliman s-a hotărât să joace rolul Lupului din Capra cu trei iezi (face un mall în Amzei exact în spatele clădirii teatrului, desfiinţând cea mai tare piaţă rurală din Bucureşti, de unde puteai cumpăra raci şi ştiuci româneşti, în loc să facă o piaţă exclusivă  pentru ţăranii români care au ajuns să vândă cartofi pe struguri, ca în  anii Evului Mediu întunecat), cred că nu  ne mai putem aştepta la un loc de  instrucţie/distracţie pentru copii  în centrul Bucureştiului.
 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul