Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Vederi româneşti, actualităţi, jurnale

        Călin Stănculescu

Când în luna august 1894, fraţii Lumiere înregistrau pe peliculă „Ieşirea muncitorilor din uzină”, inventatorii cinematografului nu se gândeau că acest subiect banal, de actualitate va genera un gen specific documentarului, care va marca existenţa celei de a şaptea arte. În anul imediat următor, operatorii fraţilor Lumičre au împânzit lumea, imortalizând evenimente istorice, sociale, culturale, ştiinţifice, turistice sau de pur divertisment.

 În România, Paul Menu, angajat al inventatorilor cinematografului, filma primele „vederi româneşti” în mai-iunie 1897, având drept subiecte „Defilarea de 10 Mai”, „Hipodromul şi cursele de la Băneasa”, „Inundaţiile de la Galaţi”, „Terasa cafenelei Capşa” etc. etc. Acestea erau primele „actualităţi” româneşti, devenite între cele două războaie mondiale jurnale cinematografice în toată regula, ce însoţeau proiecţiile filmelor de ficţiune.

De ce această lungă, dar necesară introducere? În acest an au apărut primele inventare, realizate după norme ştiinţifice, ale jurnalelor de actualităţi proiectate până la interzicerea acestora la mijlocul anului 1974 de către regimul comunist.

Iniţiativa directorului Arhivei Naţionale de Filme, doamna Anca Mitran, a fost materializată, deocamdată, în zece volume apărute la editura Paradis, care inventariază jurnalele apărute în timpul Ultimului Război Mondial - anii 1942, 1943 şi 1944, jurnalele proiectate în primii ani de comunism - anii 1949,1952 şi jurnalele din primii ani de domnie ceauşistă - anii 1965, 1966, 1967, 1968 şi 1969.

Primul merit al cercetătorilor de la ANF este acela de a descrie numai subiectele existente în ANF, plus subiectele străine. Pentru perioada din timpul războiului ultim, ANF nu deţine copii după toate jurnalele. Cu excepţia a 6 jurnale din 1944, realizate numai de Oficiul Naţional al Cinematografiei, toate celelalte au fost rodul unei colaborarări cu studiourile germane UFA.

Sunt, de asemenea, inventariate şi subiectele care lipsesc din corpul jurnalelor indexate. Fiecare descriere de jurnal este însoţită de date tehnice şi observaţii, precum şi de o bibliografie a presei, unde sunt consemnate evenimentele înregistrate pe peliculă. Fiecare an are la sfârşitul volumului câte un index de nume şi personaje, un index de nume de locaţii, un index de evenimente şi acţiuni şi un index de obiecte şi materii.

Este interesant de ştiut că o bună parte din subiectele jurnalelor din timpul războiului au format substanţa unor filme de montaj, cum ar fi, de pildă, „România în luptă contra bolşevismului”, realizat de Paul Călinescu şi premiat la Festivalul internaţional de la Veneţia cu premiul pentru film documentar. De asemenea, filmul „Pagini din războiul nostru sfânt” preia imagini din jurnalele anilor 1941 şi 1942, imagini turnate de operatorii Constantin Panţu, Ovidiu Gologan, Alexandru Simionov, Vasie Gociu, Ion Cosma în luptele din Crimeea, Sevastopol, Odessa, din bazinul Doneţului şi din Caucaz.

Primul jurnal ONC după 23 august  are printre subiecte: a. Distrugeri, b. Prizonieri germani, c. Urmările bombardamentului ger­man, d. Distrugerea Palatului regal, g. Sosirea anglo-americanilor şi plecarea prizonierilor, i. Intrarea trupelor sovietice în Bucureşti - la 28 august, l. Adunarea primului detaşament de voluntari pentru Ardeal - la 2 septembrie. Ultimul jurnal ONC al anului 1944 consemnează inspecţia ministrului Gh. Gheorghiu-Dej la Petroşani, premiera jurnalelor sovietice la cinematograful Scala, cantina pentru ucenici la Palatul regal, Salonul oficial de toamnă, caravana STB-ului şi ajutorarea Moldovei şi Ardealului.

Apariţia seriei de volume dedicate jurnalelor de actualităţi româneşti extinde simţitor posibilităţile de cercetare filmologică, publicaţiile de strictă factură arhivistică interesând deopotrivă istorici şi sociologi, studenţi şi cinefili, cercetători avizaţi ai filmului documentar, ce pot descoperi fie doar numai în paginile tipărite  aspectele dure ale propagandei, strategiile de formare ale omului nou. Iată şi autorii acestui impresionant demers arhivistic ce ar trebui mai intens popularizat în interesul viitorilor beneficiari - Theodor Leontescu, Dan Mateescu, Georgeta Davidescu, Alina Manea, Corina Sanda, Valentin Gheonea, Cornelia Tolu, Stanca Măciucă, Mihaela Haidău, Elena Cristina Sandu.
 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul