Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Anul literar 2009 (I)

        

1.Ce cărţi noi vi s-au părut cele mai bune dintre cele apărute la noi īn 2009?


2. Ce gen literar s-a remarcat īn special prin apariţii editoriale īn 2009?


3. Cum aţi caracteriza, īntr-o singură frază, anul editorial romānesc 2009?


4. Care a fost evenimentul literar al anului 2009? Dar cea mai mare dezamăgire a lui?


 


Dan-Silviu Boerescu


 


1. Lucian Vasilescu  - Aproape. Atīt de departe (poezie); Anca Mizumschi - Anca lui Noe (poezie); Ioana Drăgan - Mafalda (proză); Lorena Lupu - Hyde Park (poezie); Michael Hăulică (ed) - Dansīnd pe Marte (antologie de proză s.f.); Horia Nicola Ursu (ed) - Şase ani de ficţiuni (antologie de proză s.f.); Şerban Foarţă - Nu ştiu alţii cum sīnt... (poezie); Emilian Galaicu-Păun - Arme grăitoare (poezie); Bedros Horasangian - Miss Perfumado (proză).


2. Nu am remarcat nimic spectaculos la nivel de gen literar...


3. Un an obişnuit, nici prea-prea, nici foarte-foarte.


4. Eveniment: Herta Müller - Premiul Nobel pentru Literatură.


Dezamăgire: prăbuşirea parţială a pieţei de carte.


 


Daniel Clinci


 


1. Succesele editoriale ale anului 2009 pot fi tratate īn funcţie de zona de discurs despre care discutăm. Personal, am remarcat ascensiunea editurii Idea Design & Print, care şi-a consolidat portofoliul cu o sumă de apariţii care ne aduc mai aproape critica de stānga occidentală. Vorbim, desigur, despre volume precum Postscriptumul comunist al lui Boris Groys, Hegemonia īn cāmpul artei a lui Oliver Marchart, antologia Genealogii ale postcomunismului, precum şi cāteva studii semnate de cercetători autohtoni cum este Aurel Codoban. Ţin să precizez că este deosebit de instructiv demersul acestei edituri, cumva chiar soteriologic, menit să ne vindece de antipatia cronică pe care am dezvoltat-o faţă de gāndirea de stānga.


De asemenea, editura Art a dat dovada unei viziuni echilibrate īn ceea ce priveşte colecţia „Demonul teoriei”, alegānd să publice traduceri absolut necesare din Ricoeur, Bourdieu, Bataille etc.


2. Cum ne-am fi aşteptat, proza este cea care a dominat proiectele editoriale ale acestui an, de la autori autohtoni la traducerile unor scriitori deja omologaţi de Occident prin diferite premii. Salman Rushdie şi Le Clezio sunt doar două nume dintr-o listă foarte lungă. Colecţia egoprozacilor de la Polirom īşi face datoria prin apariţiile unor tineri, care, īn opinia mea, nu şi-au definitivat o individualitate īn proză (Dan Sociu, Angelo Mitchievici, Radu Pavel Gheo, Dumitru Crudu etc.).


3. Deosebit de bogat īn vreme de recesiune.


4. 2009 a fost un an fără prea mari evenimente editoriale, dacă trecem cu vederea succesele comerciale ale vreunei serii de romane pentru adolescenţi. Totuşi, evenimentul absolut poate fi considerat īncheierea facsimilării manuscriselor eminesciene.


Dezamăgirile editoriale au fost multe: una dintre cele de dată recentă este jucăuşa şi inutila serie „Prima dat㔠a editurii Art, o găselniţă comercială totală care nu reuşeşte să se echilibreze prin calitatea textelor regăsite īn volume. Unele traduceri neavizate ratează testul calităţii, cum este cazul poemelor lui Seamus Heaney (traduse de Dan Sociu pentru editura Polirom). Iar peste toate dezamăgirile acestea se adaugă cea a dispariţiei scriitorului Marin Mincu, de la care mai aşteptam īncă două apariţii editoriale īn anul ce va urma.


Viorel Ştefănescu


 


1-2. Īn 2009, am citit mai multă literatură străină, oarecum prin forţa īmprejurărilor (pe de o parte, am fost implicat īn proiecte de traducere, iar pe de altă parte, cărţile valoroase ale autorilor romāni continuă să aibă o difuzare deficitară, aşa īncīt majoritatea celor remarcate de critică n-au ajuns īn librăriile din provincie – sau cel puţin nu īn cele din Galaţi, unde locuiesc eu). Aşadar, din literatura universală publicată īn Romānia, numeric domină genul epic, iar dintre titlurile de top, există cel puţin unul remarcabil din poezie (detalii la punctul 4).


3. Īn pofida crizei, anul editorial romānesc pare a fi unul bogat.


4. Īn domeniul „meu”, cred că au fost două evenimente literare: prezenţa lui Salman Rushdie īn Romānia pentru sesiuni de autografe pe Versete satanice (reeditare Polirom) şi Cartea lui Moş Oposum despre Pisicile Poznaşe, de T.S. Eliot, cea mai celebră carte de poezie pentru copii (şi pentru rafinaţi), īn ediţia „global㔠(traducere simultană īn peste 20 de ţări) menită să celebreze 70 de ani de la ediţia īntīi şi 80 de ani de existenţă a editurii britanice care deţine drepturile asupra ei (coeditare Humanitas-Humanitas Fiction şi Faber & Faber). Despre ambele aş adăuga: īn sfīrşit! Dezamăgiri n-am avut, fiindcă, neaşteptīndu-mă la nimic bun, orice apariţie editorială onorabilă īmi pare un eveniment.


 


Emil Mladin


 


Am să fiu succint din caze subiective .


1. Cartea şoaptelor - Varujan Vosganian.


2. S-a detaşat din nou proza.


3. Sub dictatura finanţelor, un an oarecum īn declin.


4. Premiul Nobel obţinut de Herta Müller. Măcar prin ricoşeu să ieşim şi noi īn faţă.


Neacordarea  unui premiu al USR pentru dramaturgie pe anul 2008. 


 


Gheorghe Schwartz


 


1. Cea mai bună carte şi totodată cea mai mare surpriză: Cartea şoaptelor a lui Varujan Vosganian.


2. -


3. Un an politic, īn care au apărut scriitori băsescieni şi scriitori antibăsescieni.


4. Premiul Nobel al Hertei Müller, care poate fi lăudat sau contestat, dar nu şi ignorat. Cea mai mare dezamăgire: comercializarea extremă īn receptarea litraturii: vezi reīntoarcerea lui Petre Popescu.


 


Irina Petraş


 


1. Au apărut multe cărţi bune, dar am vibrat īn mod deosebit la Cartea şoaptelor a lui Varujan Vosganian. Cronica din Steaua va intra īn detalii.


2. Ca īn fiecare an, genul cel mai tare, mai consistent – chiar dacă, de obicei, mai puţin zgomotos īn receptare, căci asumat īn combustii subterane – a fost critica (istoria) literară.


3. Deşi, fiind vorba despre opere ale unor individualităţi pregnante, literatura e mereu diferită, anul 2009 a fost nici mai prea şi nici mai foarte decāt toţi ceilalţi – şi ăsta e un lucru spre lauda lui!


4. Eu īnsămi organizatoare de evenimente, tot nu-mi place definiţia lor gălăgioasă şi superficială. De aceea, voi spune că evenimentul cu pricina a avut loc atāt de discret, īncāt ne va ului pe toţi cānd īi vom putea cāntări consecinţele. Pe de altă parte, fiindcă nu-mi plac amăgirile de nici un fel, nimic nu mă poate dezamăgi. Dar mi s-a părut aproape o impoliteţe ontologică graba cu care a plecat Marin Mincu dintre noi…


 


Horia Gārbea


 


(provocatorul anchetei)


1. Am avut noroc! Am citit multe cărţi bune īn 2009. Greu să fac un clasament, fie şi pe genuri. Fiind īn Juriul USR, ramura nomializări, nu vreau să mă ante­pronunţ. Īn această calitate voi citi īn 2010 şi ce n-am citit īncă din producţia lui 2009.


2. Este anul confesiuni­lor, amintirilor, memoriilor. Unele directe, īn volume remarcabile prin calitatea scriiturii şi/sau a faptelor evocate (N. Manolescu, Augustin Buzura, Stelian Tăbăraş, regretatul nostru coleg, Teodor Vārgolici, N. Breban). Altele īn veşmintele prozei (Varujan Vosganian, Gabriel Chifu, oarecum şi Cristian Teodorescu – un fel de „carte a şoaptelor Medgidiei”, cu amintirile generaţiei anterioare autorului, Ştefan Dimitriu) Aceşti autori luptă pentru podium īn percepţia mea şi pot birui īn competiţia cu proza-proză, ficţiune curată, cu o recoltă bogată şi ea (Dan Perşa, Florin Manolescu, Angelo Mitchievici, Doina Ruşti, Lucia Verona, Adrian Frăţilă, Ioana Drăgan şi alţii). Critica şi eseul s-au ţinut bine, dar nu se compară cu anul trecut (amintiţi-vă: Manolescu, Negrici, Iulian Costache ş.a.), poezia şi drama rămīn tot mai sărmane, e probabil şi reticenţa editurilor faţă de genurile acestea īn anul crizei. Remarc revirimentul genurilor S.F. şi Fanatsy.


3. Un an bun faţă de criza galopantă, slab faţă de alţii precedenţi.


4. Strict editorial nu am remarcat un eveniment anume, iar dezamăgiri am avut multe şi chiar de la case mari. Īn lumea literară s-au īntīmplat lucruri bune precum Festivalul de la Neptun īn noua formulă, mai adunată, decernările de premii ASB şi USR unor cărţi valoroase, că īn 2008 juriile au avut de unde, şi – de ce nu – alegerile organizaţiiilor de scriitori. O mare dezamăgire: prăbuşirea completă a sistemului de difuzare a presei literare prin colapsul Rodipet şi reacţiile īn faţa acestuia. Atīt a statului nepăsător cīt şi a editorilor complet neputincioşi, pasivi. Fără o dezmeticire şi o acţiune energică a ambilor factori, anul 2010 va consemna dispariţia de fapt īn Romānia a revistelor literare/culturale, cu consecinţe grave: un elev, un intelectual din afara marilor oraşe nu vor mai avea minimul contact cu literatura vie.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul