Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Cealaltă faţă a modernismului

        Gabriela Gheorghişor

        


Apariţia Modernismului literar românesc în date (1880-2000) şi texte (1880-1949), vol. I şi II, „Cuvânt introductiv“, selecţia, îngrijirea textelor şi cronologie de Gabriela Omăt (Editura Institutului Cultural Român, 2008) îi prilejuia criticului Paul Cernat „câteva interogaţii legitime“ („Pentru o nouă istorie a modernismului literar românesc“ (I) şi (II), în Observator cultural, nr. 474 şi 475/2009), printre care şi aceea privind (in)compatibilitatea dintre modernismul estetic, formal şi autohtonismul ideologic, tematic în interiorul aceleiaşi opere. Se pare însă că problema aceasta îl preocupa mai de mult, iar soluţia enunţată în respectiva cronică de întâmpinare este acum dezvoltată şi ilustrată pe larg într-o carte: Modernismul retro în romanul românesc interbelic (Editura ART, Colecţia „Revizitări“, Bucureşti, 2009).


Conceptul propus de Paul Cernat (şi inspirat de abordările cultural-ideologice ale unor Matei Călinescu, Sorin Alexandrescu, Antoine Compagnon, care discută existenţa unei modernităţi ambivalente, „revoluţionare“, „progresiste“, dar şi „reacţionare“, „antimoderne“) vine, astfel, să acopere seria manifestărilor literare eterogene, ambigue, caracterizate printr-o „relaţie asimetrică între ideologic şi estetic“ şi care transcend, prin complexitatea acestor raporturi, simpla dihotomie modernism-tradiţionalism. Deşi este aplicată unui corpus romanesc din perioada interbelică (Adela, Craii de Curtea-Veche, Enigma Otiliei, Locul unde nu s-a întâmplat nimic, La Medeleni, Domnişoara Christina şi Nuntă în cer), lectura în grila conceptuală a modernismului retro ar putea funcţiona, după cum sugerează criticul, şi în cazul poeziei, şi chiar al cri­ticii (v. G. Călinescu). În introducerea studiului său („Reformatori nostalgici“), autorul expune, cu o claritate exemplară, elementele ce definesc tipologic modernismul ŕ rebours, retrospectiv, care nu se desparte de trecut privind înapoi cu mânie, ci cu o crepusculară melancolie: nostalgia Vechiului Regim şi a ceea ce s-a numit, în genere, Belle Époque (inclusiv ca „întoarcere a refulatului“), asociată cu o distanţare ironică şi critică, tematizarea narativă şi sublimarea estetică a traumei provocate de marea fractură istorică şi de mentalitate (adusă de Primul Război Mondial şi de revoluţia sovietică), transfigurarea subtilă a experienţei autobiografice a scriitorilor, tulburarea/slăbirea mimesis-ului realist-social prin infuzii livreţti, poematice, fantasmatice ţi mitice, reconstituirea atmosferei findesiecle ţi a unor coduri comportamentale desuete precum pudoarea, idealismul romantic, manierele „boiereţti“, patriarhalismul mic-burghez (sunt reactivate, de fapt, aşa cum o va dovedi şi analiza pe texte, multiple coduri culturale: lingvistic, arhitectural, vestimentar, muzical ş.a.), recondiţionarea (polemică a) unor convenţii literare (deja) datate (balzacianismul, simbolismul decadent, idilismul postromantic etc.). Diferenţa specifică faţă de modernismul prospectiv (bazat pe ruptura violentă de tradiţie şi orientat către inovaţie şi actualitate) o constituie, aşadar, mai ales Weltanschauung-ul operelor avute în vedere şi atitudinea auctorială iluzionistă, urmărind, prin intermediul literaturii, „revrăjirea“ lumii. Tot în acest punct se desparte modernismul retro şi de postmodernism (unele dintre romanele pe care îşi verifică Paul Cernat „teoria“ au fost privite şi ca „anticipări postmoderne“), în ciuda tendinţei lor recuperatoare comune: „postmodernismul literar nu recuperează prin apropriere autentică, ci prin deconspirarea caracterului de mecanism şi de convenţie al operei, denunţând arta ca artefact şi tratând-o în consecinţă“, fapt care duce la destrămarea atmosferei şi la un efect (cel mai adesea programat) de „dezvrăjire“ a universului ficţional. Oferta conceptuală a criticului reconfigurează, prin urmare, nu numai aria modernismului literar, ci destabilizează şi corabia (şi-aşa „alunecoasă“) a textelor postmoderniste, deoarece în „tipologia laxă“ a modernismului retro ar putea intra – crede Paul Cernat – destule scrieri postbelice: Matei Iliescu, Dimineaţă pierdută, Supravieţuirile lui Radu Cosaşu, Sala de aşteptare, romanele pseudoistorice ale lui Agopian, Eclipsa de Alice Botez, Cartea Milionarului, ample fragmente din proza lui Mircea Ciobanu sau Mircea Cărtărescu, precum şi ficţiunile mai recente ale unor Răzvan Rădu­lescu (Viaţa şi faptele lui Ilie Cazane), Filip Florian (Degete mici) ori Ara Şeptilici (Dublul. Un roman).


 Dincolo de contrafortul teoretic (care, dacă nu se va impune ca approach în examinările viitoare ale modernismului literar românesc, va da oricum de gândit), Modernismul retro în romanul românesc interbelic realizează o relectură critică proaspătă a unor opere clasicizate, intens frecventate, revelând aspecte mai puţin comentate sau deficienţe ale receptării, şi o scuturare de praf a unora aproape uitate azi (Locul unde nu s-a întâmplat nimic, La Medeleni). Revalorizarea acestora din urmă nu vizează însă, cum lesne s-ar deduce, răsturnări în canonul romanului autohton, ci doar o mai dreaptă „cinstire“, echivalentă şi cu o invitaţie la (re)vizitare. Paul Cernat dă dovadă, şi în această carte, de o maximă seriozitate (tradusă în bogăţia informaţiilor de istorie literară, de referinţe bibliografice, în distanţa salubră faţă de „obiect“, în acurateţea stilului), numai că eseurile de-aici (purtând titluri şi subtitluri elocvente şi retenibile) trădează un touch mângâietor, chiar şi când sancţionează, o discretă nostalgie a autorului după vechile lumi apuse, proiectate ficţional (şi poate şi după vârsta modernă a romanului). Urmăriţi, spre pildă, multitudinea punctelor de suspensie sau a semnelor de exclamaţie. După cvasi-asepticele cercetări dedicate modernismului „extremist“ al avangardelor, anima criticului îşi ia – cu blândeţe, ce-i drept, cum se şi cade – revanşa...

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul