Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Cică, nişte guvernanţi...

        Critias

 


Parafrază urmuziană la anunţata măsură guvernamentală a aplicării CAS pe drepturile de autor. (Atenţie, intelectuali naivi şi amnezici, nu vă bucuraţi prea tare de grăbita ei revocare: se practică intensiv şi multilateral şmecheria cu arătarea de probă a pisicii în vederea testării reacţiei victimelor; după ce ele îşi epuizează mânia, indignarea şi revolta, pe fondul slăbirii atenţiei generale, băieţii revocă revocarea şi... pac cu legea la Monitorul Oficial!).


Aşadar:


Cică, nişte guvernanţi,


Ducând lipsă de talanţi,


S-au fost dus la Dumnezeu


Să mai bage-un ceaseu


Pe drepturi de autor


Pentru ţară şi popor!


Recunosc: chestia cu Dumnezeu n-are, în context, nici o noimă, cinstit vorbind, dar n-am găsit altă rimă. În ceea ce priveşte morala, rămâne ca-n Urmuz: pelicanul sau babiţa...


Ce-i mai lipsea domnului Sebastian Vlădescu după achiziţionarea tichiei de mărgăritar a imaginii Minsterului Finanţelor în chip de Andrei Gheorghe? Păi, o cireaşă de pe tortu’(ra) valului de impozite, taxe şi concedieri din raţiuni de economii bugetare care se abat mai cumplite ca iarna pe capul şi pe buzunarele românilor. S-a găsit şi aia: guristul holografic Bitman Dănutz SRL solicitat să asiguripsească feed-back-ul efectelor asupra populaţiei a măsurilor de usturătoare cârpeală financiară sus-amintite. Aşteptăm cu interes completarea echipei de consilieri ai ministrului Vlădescu Sebastian cu alţi profesionişti ai imaginii publice de acelaşi calibru: Romică Tociu şi Cornel Palade, Jean Paler, Simona Sensual, Laura Andreşan, Vali Vijelie...


Florin Condurăţeanu de la Jurnalul Naţional pare a nutri o ură neîmpăcată impotriva lui I.L. Caragiale – chestie care i se trage, probabil, de la chinuitoarele ore de limba română de pe vremea liceului, când profesorul îl obliga să înveţe câte ceva despre opera scriitorului. N-a reuşit (la profesor mă refer...). Dovadă, articolul lui Flo.C. din numărul de vineri al ziarului, intitulat apocaliptic: Fatalitate/Lumea lui Caragiale, epidemie fără vaccin(!?!). O mai sinistră enormitate aculturală este greu de conceput! Ca să susţină aberantele agramatisme cu care îşi ornează textul, diaristul colaborează fără jenă cu Caragiale punând în seama personajelor sale tot soiul de „citate” pocite, recompuse din amintiri vagi. Iată câteva: Scot iar scrisorica, pac la ziarul Războiul, şi mă aleg iar într-un coledziu! (Asta pune între ghilimele Florin Condurăţeanu pe post de replică a lui Dandanache; în piesă, „neicusorul” nu spune nicicând aceste cuvinte!); Fa­me­lie mare şi remuneraţie după buget mică, nea Fănică (Mai întîi, Pristanda pronunţă „renume­raţie”. Al doilea: să creadă Flo.C. că poliţaiul îl trata pe prefectul judeţului cu „nea Fănică”, aşa ca la bodega din colţul blocului...); Fănică, dacă mă iubeşti, fă-l să se aleagă pe Caţavencu. (Altă aiureală inexistentă în text).


În fine, o mostră de hermeneutică şi stilistică flocondurăţenească: Baron local nu cumva este în cartierul lui de Bucu­reşti şi jupân Dumitrache, cel care, având bani, le scotea pe muierile lui la revistă, la „Iunion”, care făcea şi pe apărătorul ţării în garda civilă, dar care încurca amanţii în noaptea furtunoasă. (Nu, nu eu am omis cuvenitul semn de întrebare...).


 Fără alte comentarii.


Dacă nu v-a ajuns, mai poftiţi o trufanda şi din galeria de mină a gândirii jurnalistice a „maestrului” Ion Cristoiu care răspunde la o întrebare ce-l viza pe S.O.V. (Ring, luni 18 ianuarie, 2010): În momentul în care eu am un post cu atâtea vedete şi tot eu îl schimbam pe preşedintele României, şi de-aia au şi apărut pe post, arătam că l-am putut schimba pe preşedintele României. Eu, Sorin Ovidiu Vântu, ce procuror mai avea curaj să mă cheme?. Aţi înţeles perfect, nu-i aşa? Şi sunteţi, bănuiesc, încântaţi de acurateţea frazelor şi de rafinamentul ideilor...


Titlu în Adevărul de joi, 14 ianua­rie a.c.: Rusia a depăşit SUA la producţia de gaze. Subtitlu al aceluiaşi articol: Statele Unite ale Americii au produs în primele 10 luni ale anului trecut 519 miliarde de metri cubi de gaze, cu aproape 4% mai mult decât Rusia (?!?).


Alt titlu, în Cultura, nr.1/2010: Primii 10 ani ai secolului XXI. Apetitul pentru apocalipse.


Observaţie duioasă: din secolul XXI s-au scurs doar 9 ani; al zecelea abia a început!


Concluzie privind presa din România: dom’le, avea dreptate Albert Einstein: Două lucruri sunt nesfârşite: Universul şi prostia. În ceea ce priveşte Universul, n-am încă o convingere absolută!


„Flacăra violetă”, „atacul energetic”, parapsihologia politică – Dumnezeule mare, am înnebunit cu toţii, am luat-o razna de foame şi de groaza impozitelor? Ne întoarcem în evul mediu întâmplător?


Noroc că mai sunt şi oameni zdraveni la tărtăcuţă printre noi. Deşi, probabil, afectat de insuccesul în alegeri al fiului său, Silviu Prigoană a avut forţa interioară să glumească: E normal c-a pierdut: eu i-am zis să-şi pună cravată violetă, dar nu m-a ascultat!


       I love you, Silviu Prigoană!


Aterizat dintr-o regretabilă greşeală într-unul din studiourile Televiziunii Române (post public, cum ar veni...), un ins insipid, care-şi spunea designer vestimentar a avut nesimţirea să stea o emisiune întreagă (câteva ore!) cu o pălărie caraghioasă pe creştet, cu toate că exact în faţa lui se afla o doamnă. Ipochimenul se numeşte Adrian Oianu şi se credea, pesemne, la stâna tătâne-su, înconjurat de oiţe bârsane, cărora li se fâlfâie blana de codul bunelor maniere.

Pelerinaj la OTV: preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc, ministrul Elena Udrea – lume bună, ce mai! Fixaţi-vă telecomanda pe Televiziunea poporului fiindcă altfel nici nu ştiţi ce pierdeţi. În afară de uzul raţiunii politice, se-nţelege!...
 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul