Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Piaţa transferurilor literare

        Gelu Negrea

Numărul 1 pe acest an şi cel dintâi în noua formulă anunţată de conducerea publicaţiei încă din 2009 oferă câteva indicii mai mult decât promiţătoare asupra a ceea ce va să fie de acum înainte România literară.


Prima noutate – nu dintre cele mai plăcute: reducerea numărului de pagini de la 32 la 24 (criza...). Ce modificări de viziune şi structură a comportat această dureroasă operaţiune? Nu foarte multe, ceea ce pentru fanii revistei este de bun augur: majoritatea rubricilor a rămas la locul său, la fel ca şi titularii acestora (Cosmin Ciotloş la Cronica literară, Sorin Lavric la Cronica ideilor, Mircea Mihăieş la Contrafort, Alex Ştefănescu la Cărţi primite, Ioana Pârvulescu la Cronica optimistei/pesimistei, Rodica Zafiu la Păcatele limbii, Marina Constantinescu la Cronica dramatică, Pavel Şuşară la Cronica plastică, Angelo Mitchievici la Cronica filmului, lor adăugându-li-se Livius Ciocârlie, Ioan Simuţ, Constantin Ţoiu, Simona Vasilache şi ceilalţi...). Mai mult, au fost efectuate câteva transferuri de natură să diversifice punctele de vedere în abordarea fenomenului cultural şi să confere un plus de substanţă şi interes conţinutului publicaţiei: Gabriel Chifu (noul director adjunct al României literare – felicitări!) trece aici cu rubrica sa Puzzle de la Luceafărul de dimineaţă, Dan C. Mihăilescu vine cu Viaţa literară de la Idei în dialog, iar Felicia Antip revine, de fapt, cu Cartea străină, după aproape douăzeci de ani, în paginile publicaţiei care a mai găzduit-o între 1972 şi 1991 cu o rubrică de profil care se chema atunci Am citit despre....


În Editorialul său, Nicolae Manolescu menţionează că noul format nu este încă definitiv; rămâne, aşadar, să vedem ce ne vor rezerva săptămânile viitoare. Începutul remanierii, conturat sub bune auspicii, ne face să aşteptăm cu încredere şi interes.


Din acest număr se detaşează pasionantul interviu cu Mircea Cărtărescu al Ioanei Pârvulescu (sper că ţine de cochetărie auctorială o afirmaţie de genul: De la atâta scris, peniţa mi s-a cam tocit şi rezervorul stiloului nu mai e acum atât de plin, dar mă ţine încă în viaţă speranţa de a mai scrie cândva o carte adevărată, care să poată sta alături de Orbitor, Nostalgia sau Levantul...), grupajul de poeme al lui Adrian Popescu şi fragmentul din Rabbit bogat, al treilea volum al tetralogiei Rabbit de John Updike.


 


Este revista condusă de Luminiţa Marcu publicaţia de avangardă a literaturii române contemporane, aşa cum ar fi firesc? – iată întrebarea pe care o suscită parcurgerea oricărui număr din Noua literatură. Personal, sunt înclinat să răspund afirmativ şi asta, (măcar) din câteva motive:


1. Numărul mare de semnături tinere ce se regăsesc statornic în paginile sale. Sunt autori care, sporadic, apar şi prin publicaţiile „mature”, dar senzaţia este că aici ele se află în fieful propriu, cel care le cultivă adecvat spiritul de generaţie într-un ambient familiar(l) şi stimulativ;


2. Formula grafică îndrăzneaţă şi iconoclastă, aşa cum îi stă bine unei reviste pentru care imperativul „altfel” trebuie să se constituie într-o veritabilă şi perpetuă profesiune de credinţă;


3. Preocuparea pentru spaţiile experimentaliste ale creaţiei – nu numai literare – şi pentru „piaţa internaţională” a ideilor şi tendinţelor modernităţii; 4. Asumarea unei abordări insolite a celor mai multe dintre subiectele articolelor. Putem s-o numim abordare „de fiţe”, cu condiţia să acceptăm că acestea sunt consubstanţiale gândirii şi comportamentului public al unei generaţii crescută la umbra postmodernismului în floare.

Noua literatură este, de cele mai multe ori, exact ce-i spune titlul. Iar asta nu este nici uşor, nici de ici-de colo.
 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul