Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Clubul de proză

        Oana-Teodora Călin

           


Marţi, 23 februarie, a avut loc cea de-a doua întâlnire a Clubului de proză „La formarea ideilor“ la Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române. Pe pereţi erau expuse tablouri întruchipând cocoşi în luptă. „O situaţie tensionată“ se intitula unul dintre ele, altul - „Dublă cvadratură a cocoşilor“. În contrast cu nuanţele de culori ce înfloreau din tablourile lui Marin Sorescu, s-a ţinut un moment de reculegere în memoria lui Sebastian Sârcă, o pierdere importantă pentru Asociaţia Scriitorilor şi pentru Secţia de proză. 


Ca şi data trecută, prima parte a fost alocată noilor apariţii editoriale prezentate de Constantin Stan. S-a început cu volumul lui Corneliu Ostahie „Artişti, ateliere, galerii (ghid facultativ de încântat privirea)“, „o carte extrem de bine informată şi cu o capacitate teribilă de a înţelege artele vizuale, dar, şi mai important, de a găsi un limbaj care să nu trădeze domeniul, dar nici să-l opacizeze prin specializare“. Următoarea carte prezentată a fost cea a Luciei Verona. Cartea se numeşte „Fără Canguri“ şi, evident că nu apare niciun cangur în paginile ei! Este o carte „extrem de frumoasă, o culegere de proză scurtă, de povestiri în manieră Cehov, să zicem, cu multe intervenţii în text ale naratorului, dar totul într-o manieră extrem de caldă, de umor blând“.


Romanul lui Mircea Constantinescu, intitulat „Oraşul de la parter“ merită sa­vurat. El vorbeşte despre nebunia Bucureştiului, a istoriei acestuia şi a iubirii pentru el; o carte pe care, „oriunde ai deschide-o o citeşti cu o plăcere absolut nebunească“. Cartea lui Iftimie Nesfântu „Povestiri despre Dumnezeu“ „poate să inducă în eroare pentru că are fotografii, are datări, iar cele mai multe texte au apărut în presă“. Cu toate acestea, sentimentul pe care îl ai la lectura cărţii este de literatură, remarcabilă fiind capacitatea de a povesti. „Lasă zilei scârba ei“ de Ştefan Dimitriu este un roman ce se întinde pe 700 de pagini, dar care, odată început, nu poate fi lăsat din mână - „Este bine scris. O carte care adună palpitant întreaga lume politică, de afaceri, de potentaţi, jurnalişti, vedete, personalităţi ale secolului XX din România“.


A urmat apoi lectura savuroasă de către Ioan Groşan a unui fragment din romanul „Un om din Est“. Romanul va apărea la sfârşitul lunii martie şi va fi cu siguranţă o lectură extrem de plăcută, la fel cum a fost şi în timpul Clubului de proză, când a fost imposibil să nu fie smulse zâmbete de pe buzele auditoriului.


Pentru final a fost păstrată proza scurtă a debutantei Cosmina Ioana Filip, absolventă a Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării. Lectura ei a fost dominată de încurajări, dar şi de critici. Textele prezentate au fost Pianul, Afară, Gelozie, Linişte întreruptă (de altfel, şi una dintre cele mai pregnante dintre cele citite, memorabilă pentru că vorbeşte de tentativa de sinucidere a unei tinere care trăieşte într-un mediu social degradant, dominat veşnic de certuri şi probleme) şi Poze.


În legătură cu acestea, Mircea Constantinescu spunea că au fost mai degrabă nişte flash-uri şi că „astfel de texte au marele defect că trebuie să fie geniale“ Corneliu Ostahie a fost de părere că „textele citite au fără doar şi poate calităţi literare“. O mică dispută privind proza şi mijloacele sale s-a aprins între Viorel Dianu, Ştefan Dimitriu şi Constantin Stan, polemică practic a canoanelor diferite cu care operează fiecare. Concluzia la care s-a ajuns a fost că este important ca textele să fie analizate numai din punctul de vedere al intenţiei autorului.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul