Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Puzzle

        Călin Stănculescu

Festivalul internaţional al filmului B-Est a debutat la Bucureşti cu filmul „Strălucire”, semnat de Andrei Koncealovski. Norul islandez a împiedicat pe celebrul regizor să asiste la premiera românească a unuia dintre cele mai recente filme, dar asistenţa l-a aplaudat călduros în lipsă. Festivalul a mai cuprins câteva interesante filme, a căror programare ulterioară ar face onoare distribuitorilor. Printre acestea se numără  „El secreto de sus ojos”, de Juan Jose Campanela, onorat recent cu Oscarul pentru cel mai bun film străin, „In the Loop”, de Armando Iannucci, nominalizat la BAFTA şi Oscar, „Humpday”, de Lynn Shelton, laureat cu Premiul special al juriului la Festivalul Sundance, sau „La merditude des choses”, de Felix Van Groeningen, prezent în Quinzaine des realisateurs anul trecut la Cannes. România este reprezentată în concurs de filmele „Portretul luptătorului la tinereţe”, de Constantin Popescu, şi „Caravana cinematografică”, al doilea film semnat de Titus Muntean.


Revenind la autorul filmului din deschidere, trebuie amintit că este fiul poetului Serghei Mihalkov, care a compus imnul defunctei Uniuni Sovietice şi fratele lui Nikita Mihalkov, cineast aflat mai mult în graţiile regimului comunist şi ale celor ce au urmat. Anticomunist convins, Andrei Koncealovski a părăsit Rusia la începutul anilor ’80, optând pentru Hollywood, unde se pare că a avut şi două mari poveşti de amor cu actriţele Shirley MacLaine şi Nastassia Kinski. Coleg şi prieten cu Andrei Tarkovski, regizorul rus a semnat scenariile la „Copilăria lui Ivan” şi „Andrei Rubliov”. „Un cuib de nobili”, „Unchiul Vania” şi „Siberiada” sunt cele mai cunoscute opere din prima perioadă a crea­ţiei sale.


„Strălucire” este poveste unei tinere cusătorese provinciale, tentată de universul modei şi de atracţia Capitalei, unde îşi va împlini destinul cu preţul a numeroase abdicări şi compromisuri. Cu ecouri din Altman şi Tarkovski, filmul „Strălucire” reprezintă o incitantă panoramă a vieţii ruseşti în postcomunism, cu clişee şi locuri comune lesne de recunoscut şi în filmele româneşti, chiar în cele mai proaste.


Este de sperat ca o parte din cele mai bune filme de la B-Est să fie cuprinse în programul Festivalului Filmului European ce va avea loc în luna mai (5-30).


Unul dintre cele mai frumoase filme datorate lui Billy Wilder, „Bulevardul crepusculului”, şi-a serbat şase decenii de la premieră. Oglindă a celei mai crude lumi a filmului, opera lui Wilder şi-a cucerit universalitatea prin interferenţa planurilor realităţii şi ficţiunii privite prin prisma amintirilor, dar şi prin filtrul reflecţiilor asupra ambiţiei nemăsurate, asupra iubirii neîmpărtăşite, asupra ferocităţii generate de apusul existenţei. Un film neapărat de revăzut, el fiind programat în repertoriul Cinematecii.


Au trecut trei decenii de la moartea inventatorului suspansului fără margini Sir Alfred Hitchcock. Programat de părinţi pentru o carieră de inginer, Hitchcock se apropie de cinema la 21 de ani, debutează la 23 de ani, semnând până la sfârşitul carierei peste 60 de titluri, unele rămase în patrimoniul de aur al celei de a şaptea arte.


75 de ani s-au scurs şi de la moartea lui Panait Istrati, scriitor care a inspirat regizorii de film pentru câteva titluri nu prea reprezentative pentru forţa prozei sale. În 1957, Louis Daquin ecranizează „Ciulinii Bărăganului”, iar Henri Colpi, în 1962, „Codin”, film ce a primit Premiul pentru scenariu şi Premiul pentru imaginea color la Festivalul de la Cannes în 1963. Printre proiectele regizorului Dan Piţa se afla, cu câţiva ani în urmă, o ecranizare după romanul Chira Chiralina.

Studiourile americane ne bombardează cu pelicule create fie după benzi desenate, fie după jocuri pe calculator. „Kick Ass”, „Prinţul Persiei şi nisipurile timpului” sau „Omul de oţel 2” sunt câteva asemenea titluri, a căror naivitate precară nu rimează decât cu violenţe nesfârşite iscate în ritm de rock îndrăcit. Nu este bine să vă riscaţi timpul şi banii cu asemenea făcături.
 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul