Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Trei cărţi despre cineaşti

        Călin Stănculescu

Seria de monografii editate de Uniunea Cineaştilor s-a îmbogăţit recent cu trei noi volume dedicate unor maeştri ai imaginii, unui scenarist şi unor regizori a căror operă a ilustrat diversitatea personalităţilor ce au contribuit la istoria filmului românesc în anii ’50-’80.
Ioana Popescu semnează un consistent interviu luat scenaristului şi realizatorului de televiziune Ioan Grigorescu, coautor la 20 de filme şi autor a peste patru sute de episoade din serialul Spectacolul lumii, filmate în peste 50 de ţări.


Autoarea îşi provoacă subiectul, obligându-l să detalieze amănunte autobiografice, elemente de formare intelectuală, insistând însă şi pe componentele profesionale ale scenaristicii, domeniu atacat de mulţi scriitori mai mult sau mai puţin talentaţi din epocă. Ioan Grigorescu are în filmografie câteva titluri care se reţin: Felix şi Otilia, regia - Iulian Mihu, Trenul de aur, regia - Bogdan Poreba, sau Craii de Curtea Veche, regia - Mircea Veroiu, multe altele plătind un greu tribut ideologic, mergând până la falsificarea istoriei, vezi Acţiunea „Autobuzul” sau Ziua Z. Ultimul titlu a fost parţial refăcut în anii ’90 de acelaşi regizor, Sergiu Nicolaescu, sub titlul Oglinda - începutul adevărului. Ioan Grigorescu s-a mai remarcat ca artizan al relaţiilor româno-poloneze, evocând cu umor geneza filmului care a reconstituit tranzitarea aurului polonez prin România, după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. Evident, şi aici, suntem în 1986, cu  clare ocoliri ale adevărurilor Istoriei. Ioana Popescu recuperează inspirat amănunte din viaţa scriitorului de scenarii, situându-l  în epocă pe scenaristul ce va împlini peste câteva luni opt decenii de viaţă.


Elena Saulea evocă cu aplicare opera a cinci regizori - Andrei Blaier, Lucian Bratu, Manole Marcus, Iulian Mihu şi Gheorghe Vitanidis, sesizând cu fineţe sensibilităţile estetice ale autorilor nevoiţi să evolueze într-un regim opresiv. Mai mult, autoarea atrage atenţia asupra derapajelor ivite în cazul unui reuşit film, este vorba despre Actorul şi sălbaticii, de Manole Marcus, derapaje ce afectează adevărul biografiei personajului inspirator, în cazul nostru, Constantin Tănase. Fiecărui cineast îi sunt descoperite cu generozitate calităţile expresive, desenul psihologic al personajelor, valenţele construcţiilor drama­tice, rezervele fiind materializate prin ocolirea unor titluri din bogatele filmografii evocate. Cele cinci voci distincte din peisajul istoric al filmului românesc evocate de Elena Saulea, au reprezentat, fără îndoială, nucleul şcolii româneşti de film de ficţiune, opera cineaştilor evocaţi cu bune, cu rele având un loc greu de clintit.


Cinci mari operatori - Grigore Ionescu, Alexandru Întorsureanu, Nicu Stan, Nicolae Girardi şi Alexandru David - sunt evocaţi cu căldură şi admiraţie de istoricul de film Călin Căliman. Acesta semnează şi un generos Argument, în care este schiţată o autentică minienciclopedie a autorilor de imagine ce au trudit cu inspiraţie şi har la sute de filme de la începuturile filmului românesc până astăzi.


Grigore Ionescu este amintit pentru fantasticele reuşite de ritm, culoare şi mişcare, pregnanţe vizuale certe din filme semnate de Ciulei sau Gopo. Alexandru Întorsureanu, coloristul de rară delicateţe, dar şi captivantul profesor de imagine ce a semnat, printre multe alte titluri, Zodia Fecioarei, Întoarcerea lui Vodă Lăpuşneanu, Felix şi Otilia este evocat şi ca inventator, alături de Gheorghe Fischer, al procedeului Graphis Color, brevet revoluţionar în epocă.


Nicu Stan, unul dintre operatorii trecuţi spre finalul carierei în tabăra regizorilor, este analizat prin prisma marilor reuşite semnate alături de autori ca Mircea Mureşan - Răscoala, Letiţia Popa - Zestrea, Alexa Visarion - Înainte de tăcere, Horea Popescu - Moartea unui artist.
Nicolae Girardi, posesorul unei dense fişe de creaţie, este amintit şi ca inspirat coautor de film documentar, iar Alexandru David, semnatar al imaginii ultimului film realizat de Rene Clair, Serbările galante, este cu emoţie caracterizat drept talentatul creator de imagine cu mare forţă expresivă, capabil să facă pasul dinspre tehnică spre poezie ca o respiraţie.


Cele trei volume sunt înscrise în colecţia „Centenarul cinemato­grafiei româneşti” şi reprezintă instrumente indispensabile oricărui cercetător al istoriei filmului din ţara noastră.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul