Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Alte străduţe

        Valeria Sitaru

STR. SCUMPIEI
Ambiguităţile limbii romāne ne lasă cu gura căscată īn faţa str. Scumpiei din sectorul 4. Numele străzii o poate lua razna spre un traseu botanic, o suavă amoreză sau spre atotcuprinzătoarea inflaţie. La faţa locului, īnsă, dai nas īn nas cu un drumuleţ timid din Evul Mediu timpuriu. Ar şerpui şi el, dar bălăriile īi īnghit orice cotitură. Ar tresălta la susurul ploii īn jgheaburile de canalizare. S-ar īnfiora de tocul unei amoreze īnfipt īntr-un asfalt tango. S-ar īmbolnăvi, ar orbi, s-ar topi de īnfierbāntarea soarelui. Ah, ar contribui la studiul patriotic al răspāndirii Scumpiei - the Smoke tree - pe īntreg teritoriul UE. Se ştie că Scumpia e o tufă lemnoasă, cu flori ce par pufoase, ca un fum īn jurul plantei, din care se face o vopsea galbenă. Sau se tăbăcesc pieile. Sau, din scoarţa amestecată cu cārmāz, paţachină şi tirighie, rezultă culoarea roşie. Frunzele mestecate dau un cer al gurii negru şi lucios. Dar nu-i nici urmă de tufiş medicinal pe drumuleţul de pămānt amar. Oh, un vers?


Singurătatea stālpilor de īnaltă tensiune de pe str. Scumpiei e monitorizată de o Dacie 1300 aşezată strategic pe partea opusă ei. Cine-am fost eu cāndva şi uite ce-am ajuns...! Să notez cum se auto-electrocutează tāmpiţii ăştia de stālpi, care nici măcar bec de poziţie nu au. Īşi dau duhul cu curentu-n ei, de se mai cred şi plopi! Pe bancheta din spate doarme o capră din Indochina. Ce bine de mine! - se visează capra vorbind -, dorm pe pluşul verde, rumeg Adevărul, sunt departe de trafic...


Un copil suge nişte ţevi īmpletite din feriguţe de coada racului. E plin pe marginea drumului de floricele gălbinatice - de ce le-o fi zicānd coada racului? Le suge, le scuipă şi īnfloreşte şi el, tot pe marginea drumului. Ar īntreba: oare ce e aia pizza hut, de scrie cu roşu pe motoreta aia?
Pizza Hut e un cerc plin cu ingrediente la alegere. O scumpiţenie post-revoluţionară. Ca şi Teo. Pizza Teo din Parlament. Ah. Oh.


STR. LUCIFER
Nu i se poate aduce nicio vină celui care a dat denumirea acestei străzi. Unii istorici se sperie cānd văd scris Lucifer. Ei cred că e vorba de un satanist. Nu e. Satana sau Lucifer e denumirea unui arhanghel căzut din cer pe vremea cānd mai ploua cu īngeri. Odată cu Lucifer mai cădeau şi īngeri buni. Dar, despre īngeri, trebuie consultaţi specialiştii īn vieţile īngerilor şi īn minima moralia.  Alţi istorici īl cred zeul sexualităţii. Pe Lucifer, nu pe autorul care a scris Despre īngeri şi Minima Moralia -  fiţi atenţi cānd citiţi!!! Sigur că Lucifer e un aducător de lumină, o stea, sau planeta Venus.


Strada Lucifer are forma unui māner prins de str. Prundeni, undeva pe lāngă şoseaua Alexandria. Cuiele, ar fi nişte căsuţe cu acoperiş de tablă. Ferestrele lor se deschid spre curţi ferecate. Vara, viţa de vie se caţără pe cablurile TV, se lipeşte de imagini, şi, spre toamnă se distilează īn talk show-uri. Iarna, mānerul īngheaţă.


Să fi fost oare Lucifer aruncat din cer īn sectorul 5 al Bucureştiului? Şi, dacă a fost, de ce nu ne luminează gratis? De ce ne revin facturile dracului tot nouă să le plătim? De ce nu mai poate nici ăsta cu coarne să-şi īnvārtă coada, cum făcea, şi ne era mai bine? Vedeam dimineaţa, cānd apărea pe cer, vedeam seara, cānd o lua la vale spre Dunăre – de Luceafăr vorbesc! – şi, mai vedeam şi vreo două ore la televizor. Acum, suntem nevoiţi să ne tăiem singuri curentul. Să ne uităm la cer prin fumul de ţigară. Să facem ochii mici. Ia să-i zicem lui Nice ăla de se scrie cu multe litere să-şi schimbe atitudinea, filozofia, că nu D-zeu a murit la noi, ci curentul electric, apa, gazele, medicamentele, nu mai vedem nici o luminiţă. Nici măcar pe-a lui Lucifer. LUCIFER A MURIT.


Aşa gāndea  Asociaţia Lobilor Cerebrali  de pe str. Scumpiei după primirea unui bileţel de īnştiinţare. Uite-l: vi s-a tăiat curentul, nu mai aveţi voie să daţi drumul la gaze, nu vă mai spălaţi. Muriţi demn. Fără pastile. Fără injecţii. Sufocaţi-vă. Plesniţi. 
Un ţipăt. Şi cade-un īntuneric.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul