Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Poezii

        Leo Butnaru

EPOCĂ
e ca un pitecantrop noaptea
mânând dinozaurii cu ochi mici spre pră-
pastia vidului şi sub-
conştientului


târâşul viperelor – strune biologice
necântătoare încă –
tristă pre-lume fără cântec


pe piept
nopţile tot mai reci îşi pun ventuzele
carapacelor primordiale şi
tremurul stelelor de muştar



SPIEGEL IM SPIEGEL*
ascult Oglindă în oglindă
o vreme muzica fiindu-mi absolut clară
profundă în conştiinţă – exact precum în cazul
a două oglinzi răsfrânte una în cealaltă
uimindu-se înde ele nu că ar semăna atât de mult una cu cealaltă
ci că sunt – exact! – identice
cele două oglinzi răsfrânte una în cealaltă


dar de la un timp şi un tempo încolo
totul se adânceşte şi mai mult
mai mult mai mult – până
conştiinţa trece la un alt nivel
la cel de jos
devenind subconştient – ceva
de parcă o conştiinţă s-ar oglindi în altă conştiinţă
mirându-se înde ele că nu seamănă absolut deloc una cu cealaltă
că totul e ceaţă farmec vrajă neînţeles inconştient
şi tu nu înţelegi decât un singur lucru uimitor: nu mai eşti
transparent pentru tine însuţi.
______________ 
*Spiegel im spiegel (ger.) – Oglindă în oglină, celebră piesă
muzicală a compozitorului eston Arvo Part (n. 1935).


ÎNCÂT
Omul e atât de neştiutor,
dar mai ales – hazliu
sau poate – iresponsabil
încât
poate spune orice,
spre exemplu:
nemurire.



P.S. „STALKER”
e un (post-)-oraş
cu atât de puţini locuitori
încât fiecăruia dintre ei
li s-ar putea atribui numere
precum tramvaielor care
circulau pe stăzile
ajunse fantome
Nr. 1, Nr.2... Nr. – cel mult – 11...


oameni numerotaţi
adică număraţi – cam asta este
domnule Tarkovski



ASISTENTUL ASISTENŢEI
Domnule prietene sau posibil
chiar frate
tu ce ai face dacă de zece ani
şi tot atâtea veşnicii
ai fi însurat cu o asistentă la Morgă?


Eu?
Cum să-ţi spun?...Bine mersi – nu chiar
de amorul artei îmi beau vodca pe
marginea iubirii...



DOAMNA DACĂ ŞI MOFTUL ROMÂN
Dacă, doamnă dacă, soţia dacului
şi stră-stăbuna noastră
nu-ţi place ceva acum
după două mii de ani trecuţi
dă de ştire
fă să se ştie
înştiinţează-ne printr-o propoziţie-două alcătuite
doar din consoane


dacă vei reuşi, doamnă dacă
soţia dacului
şi a moftului român
înseamnă că ai dreptate
de nu izbuteşti să alcătuieşti perchea de propoziţii
doar din labiodentale, alveolare, postalveolare, palatale
dentale, velare, glotale
surde şi sonore
înseamnă că – pardon – totul e în ordine
şi n-ai decât să jeleşti la nai
şi să monitorizezi mai departe
cu altă ocazie putând avea
mai multă baftă
una din propoziţii fiind aceasta, să zicem:


âbcdfghî jklmnpq rsştţvwxy
    – ceea ce
în traducere din limba dacă ar însemna chiar


consoanele limbii române.



PATRATUL NEGRU
Nu-mi spuneţi voi mie ce înseamnă pătratul negru
zicea încă Homer.


Nu-mi spuneţi: chiar de sunt orb
văd perfec ce însemnă părtratul negru – o
importantă figură geometrică
dar
un fleac artistic.


Nu-mi spuneţi voi mie ce însemnă
pătratul negru...

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul