Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Nume noi în noul val românesc

        Călin Stănculescu

Succesele filmului românesc din ultimii ani continuă să reţină atenţia comentatorilor şi în prezent prin afirmarea unor tineri cineaşti recunoscuţi, în special, la marile competiţii festivaliere europene. Berlinala 2010 a consacrat debutul lui Florin Şerban care a materializat cu Eu, când vreau să fluier, fluier un proiect vechi de 11 ani, obţinând şi două prestigioase distincţii Ursul de Argint şi Medalia „Alfred Bauer“ pentru inovaţie cinematografică. Tot la Berlin avea să debuteze în lungmetrajul de ficţiune Constantin Popescu jr. cu Portretul luptătorului la tinereţe, film dedicat rezistentului Ioan Gavrilă Ogoranu, prima parte dintr-o trilogie menită a rememora figurile exemplare ale luptei împotriva comunismului. Ar fi nedrept să nu-l amintesc aici şi pe regizorul Adrian Sitaru, care cu scurtmetrajul Colivia a cucerit, tot la Berlin, premiul DAAD, selectat fiind din peste 2.500 de titluri.


Anul cinematografic 2010 a început dezamăgitor la capitolul premiere româneşti, cu dezlânatul film semnat de Marius Barna Casanova, identitate feminină, meritoriu doar  prin contribuţia actriţei Maria Dinulescu, dar cred că vom avea de Crăciun peste 20 de filme noi, prag ce presupune măcar la capitolul cantitate un spor semnificativ faţă de 2009.


Cum nu cantitatea contează însă, în cazul filmelor funcţionând doar box office-ul, unde nu avem şansa de a ne confrunta cu filmele americane, filmele româneşti şi valoarea lor sunt verificate în competiţii naţionale sau internaţionale. La Berlin „Noul val” a confirmat, iar la următorul mare festival – Cannes, filmul românesc a fost prezent în selecţie, iar absenţa premiilor nu a fost neapărat un semn al insuccesului. Aurora, ambiţiosul film semnat în cvadruplă calitate de Cristi Puiu, prezent la Cannes, a obţinut un prestigios premiu la Festivalul internaţional de la Karlovy Vary. Regizor, actor, scenarist şi producător, Cristi Puiu propune o analiză aproape documentară a depresiei unui bărbat cu multe necazuri pe cap, rezolvările violente devenind o soluţie dramatică pentru problemele unei vieţi lipsite de perspectivă. Cum premiera acestui film, alături de Morgen, semnat de Marian Crişan, va avea loc la toamnă, vom reveni atunci.


Marian Crişan obţinea cu puţini ani în urmă Palme d,Or la Cannes cu scurtmetrajul Megatron. Debutul în lungmetrajul de ficţiune Morgen este povestea unui imigrant turc, părăsit pe teritoriul României şi ajuns în ograda unui bodyguard de minimarket, pescar amator în timpul liber. Cum filmul lui Crişan nu a prea mers la festivaluri încă, cred că viitorul îi rezervă frumoase recunoaşteri internaţionale. O ştire de ultimă oră confirmă participarea acestui film la secţiunea competitivă de la Locarno. De altfel, prima jumătate a anului cinematografic nu a fost prea darnică în mari premiere româneşti acestea fiind programate de la începutul toamnei. Atunci vom vedea Medalia de onoare de Călin Netzer, cu Victor Rebengiuc în rolul principal, laureat cu un premiu de interpretare anul trecut la Salonic, Mănuşile roşii de Radu Gabrea, partea a doua a trilogiei după romanele lui Eginald Schlattner, în care Marcel Iureş şi Andi Vasluianu fac două roluri de excepţie sau Marţi, după Crăciun, film semnat de Radu Muntean.


Prestigiosul Festival internaţional al filmului de la Locarno a mai selectat în secţiunea competitivă filmul Periferic, semnat de Bogdan George Apetri, tânăr regizor format la Universitatea Columbia. Printre interpreţii unei dramatice poveşti contemporane se numără Ana Ularu, Ioana Flora şi Andi Vasluianu. Rezultatele debutului regizorului Apetri le vom afla după 14 august, când se vor decerna premiile. În cadrul secţiunii Filmmakers of the Present va fi proiectat şi filmul Burta balenei, semnat de Ana Lungu, 32 de ani, şi Ana Szel, 33 de ani. Semn că toamna poate fi un anotimp bogat în frumoase surprize.


Absenţi în lista premierelor din prima jumătate a anului sunt şi „veteranii” Dan Piţa sau Nae Caranfil, nume dedicate, se pare, mai mult activităţii didactice decât filmelor. Totuşi, primul regizor a terminat de curând un film după un scenariu de Răzvan Popescu - Ceva bun de la viaţă, cu o premieră incertă până la sfârşitul anului, iar al doilea reia subiectul documentarului Marele jaf comunist de Alexandru Solomon, în filmul Alice în ţara tovarăşilor, proiect ce mi se pare, cel puţin din start, nefericit. Unul dintre debutanţii înregistraţi în prima jumătate a anului cu filmul deloc meritoriu Website­story, Dan Chişu, se pregăteşte pentru a doua premieră cu filmul Ursul, o poveste mai bine articulată, ce poate înscrie şi un număr mai semnificativ de spectatori la box office.
În domeniul literaturii dedicate celei de a şaptea arte am înregistrat atât monografiile editate de Uniunea Cineaştilor dedicate operatorilor, decoratorilor şi scenaristului Ioan Grigorescu, unul dintre mult plimbaţii scriitori pe toate continentele, cât şi seria editată de IBU Publishing, care a cuprins volume despre „Filmul japonez”, Noul Val Francez şi Scurtmetraj. Să sperăm că aceste iniţiative nu se vor limita la doar trei-patru titluri pe an, piaţa de carte cinematografică fiind la noi una dintre cele mai sărace din lume. Vreau să semnalez o apariţie de ultimă oră, volumul Cele mai bune 10 filme româneşti ale tuturor timpurilor stabilite prin votul a 40 de critici, coordonat de Cristina Corciovescu şi Magda Mihăilescu. Fiecare film este însoţit de texte critice actuale, dar şi de fragmente din cronicile cu care au fost întâmpinate la premieră. Realizat în urmă cu doi ani, acest top a cuprins 59 de titluri. Iată şi filmele din fruntea listei – Recons­tituirea – 1970, regia – Lucian Pintilie, Pădurea spânzuraţilor – 1965, regia – Liviu Ciulei, Moartea domnului Lăzărescu – 2005, regia – Cristi Puiu, 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile – 2007, regia – Cristian Mungiu, Secvenţe – 1982, regia – Alexandru Tatos, Nunta de piatră – 1973, regia – Mircea Veroiu şi Dan Piţa, La Moara cu noroc – 1956, regia – Victor Iliu, A fost sau n-a fost – 2006, regia – Corneliu Porumboiu, Proba de microfon – 1980, regia – Mircea Daneliuc, şi Croaziera – 1981, regia – Mircea Daneliuc. În urmă cu doi ani, la cinematograful Studio au fost proiectate cele zece filme. Ar fi de dorit ca Arhiva Naţională de Film să editeze într-o casetă pe DVD cele mai bune filme româneşti ale tuturor timpurilor, după cum acest top ar merita a fi reluat peste doi ani, când se va împlini un veac de la proiecţia primului film de ficţiune turnat în ţara noastră. Despre celelalte 49 de filme existente în acest top, dar care nu au fost nici măcar amintite în acest volum, voi reveni la toamnă.


  Nu peste mult timp, vor fi date publicităţii rezultatele concursului de proiecte cinematografice, care vor primi finanţări de la Centrul Naţional al Cinematografiei. La start au fost înregistrate aproape 160 de propuneri, din rândul cărora, sunt convins, vor apare noi cineaşti care vor îmbogăţi prin opera lor repertoriul filmului românesc care, la ora actuală, se bucură de aprecieri elogioase în cele mai prestigioase publicaţii de specialitate din lumea întreagă. Este drept că am înregistrat şi exagerări nu mai puţin spectaculoase, fără a mai vorbi şi de capitolul injurii, care aparţine vocilor autohtone. Eu, cel pu­ţin, sunt încrezător în steaua filmului românesc, în capacitatea şi inspiraţia cineaştilor din toate generaţiile, care pot emoţiona spectatori de pe toate meridianele. La orizontul apropiat, festivalurile internaţionale de la Locarno – august şi Veneţia – septembrie pot confirma acest optimism.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul