Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Un secol cu Mihai Șora

        Viorel Mirea

Aparţinut şi aparţinător mai multor culturi, prezente sieşi şi lui, dar unele trecute nouă, Mihai Şora, ca alte spirite definitorii, cu el şi prin el īnsuşi, poate īmprumuta numele său ultimului veac, suprapunānd, cu viaţă şi suferinţă, rigoarea sa haosului celuilalt. Avānd predispoziţia unei native salvări din orice labirint existenţial şi ideomatic, personal şi colectiv, veşnic tānjitor după copilăria sa şi a noastră, a tuturor, cea a proaspetei īmpliniri prin reīntregirea unui neam, īn cazul său, filozoful va porni īn viaţă ca īnvingător, pe faldurile unor biruinţe care cereau mult, tuturor. Reīntregirea, ca descompunere şi recompunere, i-a creat obsesia faţă de cercetarea limitelor şi a mărginirii, a necesităţii dezlipirii fiinţei de locul imediat şi concret şi a luptei īmpotriva izolării. De aici limpezimea detectării şi lubrefierea contrariilor, domesticindu-le, netezind asperităţi, dar şi radicānd valuri de aparente persuasiuni. Mihai Şora trăieşte din discordiile texturilor celor mai fine ale intelectului, propunānd o altă logică, prin īmpăcarea contrariilor, şi anume  prin şi/şi! Ce umanism mai īnalt decāt acceptarea! Decāt simbioza dihotomiilor! Şi asta poate veni dintr-o vastă cultură de renascentist, dar şi dintr-o infinită mirare de copil, pe care nonşalant o regenerează cu o irepresibilă plăcere de a descoperi oameni, lucruri, risipiri. Aşa i se naşte dumnezeiasca, sacra plăcere a dialogului, de a fi īmpreună cu ceilalţi, trăind vijelios o voluptuoasă  reīncarnare a lui Platon.


Poate că şi de-asta cānd stai īn jurul lui simţi că ai acces nelimitat la fiinţa sa, dar mai curios, la propria-ţi fiinţă, şi că ai puteri care crezi că sunt continue, ale tale şi foarte fireşti, aşa cum simt novicii īn alăturea marilor iniţiaţi. Mihai Şora e un oracol prin care găseşti răspunsurile tale fără să pui īntrebări. Pătrunzi printr-o intrare şi ţi se deschid nenumărate ieşiri. Devine o bobină de curent electric care īncarcă puternic, şi fiecare simte că primeşte, īn funcţie de cāt de mult este lumit. El nu ceartă şi nu rectifică, rectificarea şi cearta īţi aparţin ţie, căutătorule!  Invers kantian, Mihai Şora pleacă de la antiteză spre teză şi, de aici, purcede la sinteză! Adică de la miez spre sămānţă şi apoi spre scoarţă, spre īnveliş! Ca interpret al lumii, căci asta suntem toţi, nişte interpreţi care ne solfegiem şi concertăm destinul şi viaţa după propriile neputiinţe, de la un capăt la altul, fiecare la un alt instrument şi de aici o dizarmonie universală, Mihai Şora, īn acest infinit desuet interpretativ, implică imperativ moralul. La el moralul devine substantiv, obiect. După aceea, principiu şi faptă. Moralul se naşte ca lucru, apoi devine sanitar, ca şi cauză, şi nu ca efect, aşa cum se īntāmplă doar la marii apostoli! Iar cei din jur se văd şi ei brusc luminători, după principiul lumină din lumină!


Filozoful Şora nu simte nevoia armonizării unor mari sisteme sau crearea lor, īntr-o lume descompusă, ci le adună, le lipeşte pe cele care ne sunt cotidiene şi la permanenta confluenţă cu noi, amestecāndu-le īn dimensiunea lor globală, şi de aici descifrānd un īntreg mecanism special şi unic. Iar el adună, nu dezbină, induce, nu deduce, creşte, iar nu disipă. E contemporan cu noi nu prin timp, ci prin īngăduinţă, prin īngăduinţa faţă de nevoile noastre, pe care le-a cercetat cel mai bine şi a īncercat să le dea nişte rezolvări. Mihai Şora nu trăieşte cu noi şi vorbeşte de alţii, precum cărturarii, vorbeşte de toţi şi trăieşte cu toţi! Dar cu noi cel mai mult! Şora, īn veacul purtător al numelui său, a īntins punţi liniştitoare peste prăpăstii, egalānd malurile disonanţelor, dānd şanse tuturor celor care caută ieşirea din risipirea ei. Exemplu personal de ultim umanist, nu s-a aplecat spre niciuna dintre maladiile sociale sau halucinaţiile intelectuale ale secolului, deşi a fost, fără voie, fizic trăitor al multor evenimente extreme care au pus la grea īncercare chiar existenţa fiinţei umane. Produsul unei generaţii, s-a şi detaşat mult, pe de altă de parte, de marii colegi de epocă: Blaga, Eliade, Cioran, Noica. Mihai Şora a dat foarte mult şi a primit puţin, şi asta din firea lui de generoasă floare. Ca ultim umanist al secolului său, Şora face parte din cei care veghează la porţile cetăţii, la gurile raiului, la riturile de trecere şi priveghează  rămăşiţele răului. A traversat un secol să ne aducă alte făptuiri sub observaţie, poate mai bune, poate diferite… Cānd alţii au rămas, el a avut curajul să se īntoarcă… A produs şi el dihotomii şi paradoxuri, dar a trăit pe o axă a cunoaşterii ortodoxe fără echivoc, spulberānd prin exemplul personal orice posibilă adiere de interpretare. Lupta sa a fost una cu limitarea, īncercarea lui fiind de a putea īndepărta individual de erori, sistemul, care se tārāie pe o axă orizontală, fundamental greşită, şi schimbarea traiectoriei lor prin īmplinirea verticalizării, prin separare şi īnălţare. Aşa se īmpart pentru el lumea de sus şi lumea de jos! Patriarh peste tăcere şi vorbe, niciodată nu am văzut un om să vorbească mai simplu, profund şi clar īn acelaşi timp, şi nici mai minunat de tăcut cānd tace. Prin interiorizarea sa de samurai, el ştie să fie cel mai frumos şi mai īnţelept tăcut din lume!


 Mihai Şora este sămănător, nu secerător, căci  mulţi sunt culegătorii, puţini sămănătorii! Şi ne īntrebăm ne­dumeriţi: care o fi, oare, misiunea lui secretă pe pămānt, şi cine o fi de fapt el, ni se va revela īntr-un timp mai apropiat sau mai īndepărtat? Şi, pānă la urmă, raportat la bunătatea lui, cāt de mult să-l poată surclasa şi nişte īngeri?    
E clar că Mihai Şora face parte dintre spiritele eliberatoare de energii şi efluvii protectoare ale poporului romān, rămānānd contemporan cu acesta, cāt īi va fi dat lui să dureze. Ce bine pentru un neam care are un Mihai Şora de care să fie vegheat! Să-i mai zicem la mulţi ani şi pentru asta? Să-i mai zicem!

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul