Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
0
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Geografii literare: Doru Arăzan jr.

        Cornel Ungureanu

„Primul roman al tânărului scriitor timişorean Doru Arăzan jr. face parte  dintre acele cărţi în care tehnica literară este atât de complexă şi de savantă, atât de bine stăpânită şi de subtilă, încât ajunge principala miză  şi chiar personajul principal al lucrării. Mai mult decât Cora, eroina care dă titlul romanului, în centrul lucrării se găseşte timpul sfâşiat şi ţesut cu adevărată măiestrie din fâşii, timpul care se rostogoleşte când înainte, când înapoi, ca într-un joc care există în sine, fără legătură  cu trama «istoriei pe ap㻓, scrie Ana Blandiana pe ultima copertă a cărţii. Sunt observaţiile unui scriitor  important, cu o experienţă excepţională a scrisului şi a comentariului literar. Câteva precizări se cuvin, totuşi, a fi făcute. Autorul nu e la primului lui volum,  este la al cincilea şi numai proasta circulaţie a cărţilor a făcut ca acest roman să fie considerat de Ana Blandiana, dar şi de alţii, o carte de debut. Absolvent al Conservatorului, autorul are o educaţie muzicală care şi-a pus amprenta pe fiecare din prozele sale. A redactat, împreună cu părinţii, şi ei artişti, o revistă de cultură.


Cora este un roman muzical, vegheat de o remarcabilă tehnică a contrapunctului. Există, aşadar, o poveste de dragoste între numita Cora şi un Marc care o abandonează, există un intrigant care falsifică o corespondenţă, există istoriile tradiţionale ale romanelor de dragoste (sau ale celebrelor piese: de la Romeo şi Julieta la Othello), după cum există reţetele simbolice ale romanului amoros (Love story!) modern.


Abandonata Cora „se refugiază” la Essen, se căsătoreşte şi naşte. Bine făcut e romanul aşezării într-o străinătate indiferentă – Isabel şi Apele diavolului nu propunea un altfel de ieşire în lume. Şi nici femeile din proza cosmopolită a perioadei 1945-1947 nu păreau fericite în noua lume. Nu o prelungea pe cea de acasă:


„Lumea Occidentului se mişca pe Blummenstrasse precum o furnică... pe un computer. Cu un etaj mai jos de apartamentul Corei stătea pensionarul Karl. Toartă ziua trăncănea de pe marginea geamului cu o voce cavernoasă şi oamenii se îndepărtau instinctiv, salutându-l în grabă ca pe un lepros. Marea plictiseală a lumii robotizate se adunase în trupul ăsta părăsit de viaţă, dar încă nu mort. La colţul străzii stătea pedofilul de ocazie. Un bărbat tânăr, mereu beat, cu o privire umilă, purtând bănuiala-stigmat că are o înclinaţie specială pentru minori. Mai tot timpul avea nasul şi gura sparte...”.


Geografia literară se sprijină pe repere trasate succint şi de alţii. Banatul Timişoarei şi al câmpiei, un sat numit Bărăteaz, desenează o adolescenţă parcursă rapid, dar cu trimiteri elegante la Medelenii lui Ionel Teodoreanu. Pe urmă, o maternitate într-un oraş „de departe” fixează imaginile alienante ale migraţiilor. Şi un sentiment al absenţei:


„Anii intraseră unul în altul şi nu mai voiau, nici în ruptul capului, să vadă înşirate, aşa cum stăteau frunzele de tutun pe podul de la Bărăteaz, întâmplările vieţii mele. Nu ştiu cum se adunase în sine, mai mult dintr-un instinct de teamă faţă de tot necunoscutul ce zăcea în lucruri şi în oameni ameninţând totodată să erupă pentru a distruge tot ce Cora numea adevărurile şi reuşitele ei. Era mamă a doi copii...”.


Zăpezile care se topesc, întunericul care veghează indecis Oraşul, aerul care putrezeşte numesc metamorfozele unei lumi care îmbătrâneşte. Sau care se împarte în geometrii „de dincolo”:
„Acum însă, de când şi aerul începuse să putrezească, i se dezvălui un peisaj nemaivăzut. Nu avea nici o trăsătură a peisajelor întâlnite... Avea aparent toate însemnele câmpiei în care se născuse. Dar, privit mai atent, se împărţea în pătrate negre şi albe...”.


Nici celelalte cărţi ale lui Doru Arăzan jr. (n. 1975, Timişoara) nu se raliază tipa­relor prozei „tinere”. Albul, negrul, transparenţele, metamorfozele,  transfigurările evocă încercările plasticianului Doru Arăzan jr. (junior, seniorul e sculptor) de a ne demonstra că nu doar lumea muzicală îl găzduieşte.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul