Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Exerciţii de stil. Taraf TV

        Iorgu Drăghicescu

Da, m-am uitat pe Taraf TV. Recunosc şi sunt gata să împărtăşesc din experienţa unică. Şi eu credeam, ca mulţi dintre respectabilii noştri cititori, că nu aş avea nevoie în veci de asemenea bibliografie, că maneliştii sunt un fel de subspecie demnă de dispreţ, pe care trebuie s-o ocoleşti cu prudenţă, şi că, în fine, n-am să-mi pierd eu vremea făcând audienţă postului lui Silviu Prigoană. Şi totuşi, vorba lui Eugen Ionescu în faţa metodei Assimil – „L’anglais sans efforts” -, am des­chis televizorul şi am descoperit o întreagă lume. Mai întâi, a fost stupoare, apoi nevoia acută de a schimba canalul, dar şi curiozitatea de a vedea până unde se întinde lumea aceasta. După vreun ceas şi jumătate sufeream de schizofrenie acută, manifestată plenar în rândurile ce vor urma. Aceste voci sunt adevărate şi pot fi oricând lângă tine.


Stilul „intelectual fără frontiere”


Desigur, acest fenomen este lesne recognoscibil în straturile de jos, cărora nu le putem nega nevoia, omenească de altfel, de divertisment. Îl numesc totuşi „fenomen”, pentru că acest tip de muzică a capacitat deja un număr prea mare de persoane. El este caracterizat prin dorinţa imperioasă de a fi remarcat în interiorul mahalalei din care provine individul, dar şi prin aceea de a-şi depăşi condiţia. Este, dacă vreţi, maladia domnişoarei Nastasia care visează să ajungă în „societatea înaltă” din Popa Nan.


Trebuie precizat că maneaua, atât de mediatizată azi, cu tot ce presupune ea – muzică, dans, atitudine specifice –, nu are o dată recentă. O găsim consemnată în unele documente de prin anii 1820 când, se scrie, era cântată la curţile domneşti, fiind preluată ulterior şi la petrecerile boiereşti. Această modă dispare timp de un secol, pentru a reapărea la mijlocul veacului trecut, ca reacţie la muzica lăutărească, o formă considerată mult prea sofisticată. De altfel, comunităţile de rromi care practică acest din urmă gen se dezic de manele. Totodată, e bine de ştiut că nu suntem singulari, forme asemănătoare întâlnindu-se în Turcia (arabesk), în Grecia (laika), în Albania (tallava) şi în Bulgaria (cealga). De altfel, fie că vorbim despre protomanele (acea muzică numită bănăţeană, cu influenţe sârbeşti, care se cântă cu succes încă din anii ’80), fie că vorbim despre maneaua postdecembristă, se remarcă un melanj de ritmuri balcanice. Cu toate acestea, dacă ne uităm cu atenţie, configurarea manelei este unitară: se foloseşte un limbaj armonic tonal, cel mai adesea diatonic (dar există şi excepţii), cu preferinţă pentru modul major, spre deosebire de muzica lăutărească. În contrast cu armoniile desfăşurate, melodica este una de tip modal, cu trepte mobile care amintesc de contrastul terţă mare - terţă mică din muzica blues (prin enarmonie), dar şi de jazz-ul modal. Sistemul ritmic este un hibrid între giusto şi rubato, permiţând uneori folosirea efectului behind beat tocmai prin stabilitatea giusto-ului.


În ceea ce priveşte universul poetic, subiectele sunt inspirate din viaţa de familie, din comunitatea respectivă (portrete ale unor prieteni sau duşmani), din viaţa socială (statut financiar, petrecerea timpului liber etc.).


Fie că dorim sau nu, manelele există, sunt un gen extrem de prolific şi ele nu pot fi combătute prin indiferenţă, ci printr-o cunoaştere serioasă a fenomenului.


Stilul „Fata de la miezul nopţii”


Hop, hop, hop hai sus. Muzică de petrecere, cele mai tari manele, cele mai tari videoclipuri cu vedete preferate vă aşteaptă aici, de la 22.30... până când vreţi voi. Tri­-mite un MMS cu poza ta făcută cu telefonul sau un SMS de doar trei euro cincizeci cu dedicaţia ta sau dacă vrei să vezi mai mult de la mine. Ce zici, vrei să mă dezbrac acum? Astă-seară sunt o poliţistă dură că aşa vreau eu, ca să îi amendez pe cei care nu se bine-dispun pe muzica noastră! Hopa, hopa. Acum primul mesaj: de la Blonda pentru Iubi Iubi Iubi melodia „Întrebare de baraj” cu Guţă şi Brazilianul. Hai, hai să văd cine are curaj să mă pună la-ncercare/ Că-l scufund ca pe vapoare. Pe mine cine are curaj să mă pună la încercare? Dă un SMS şi renunţ la bluziţă. Vă pupik pe toţi. Hopa, hopa!


Stilul „fără număr, fără număr”


Şi pentru toată lumea perversă jupânu e numai 1 mereu. Mădă Călin pt toată fmilia Cătă care vă iubeşte. Din partea lui Baby zis Christiano Ronaldo pt fraţii mei la suferinţă din PNT Giurgiu pt fratele lui Marco şi pt tatăl meu. Bună fetelor cine mă PLCE şi pe mine Marius Marius Marius. Pt tovarăşii mei de la PNT Rahova hai liberare şi chef de la Pitik Pitik Pitik. Ktic Ktic Ktic te iubesc eşti beton blondino. Dă şi sutenu jos Ktic Ktic Ktic. Dacă îl mai suni pe Micutzu te omor, omor, omor eu sunt iubita lui. Micutzu mă iubeşte, amân2 ne iubim de ce te bagi ai pizmă pe tine? De la Micutzu pt iubita mea hai la o cafea. De la Ruxi pentru Valorosu ei te aştept acasă oricând să ne iubim ca la început.


Stilul „duşmanii îmi poartă pică”


„Că n-au valoarea mea. Hobby-ul meu este muzica şi femeile frumoase” – Nicolae Guţă. „Sus şmecherii, şme­cherii, şmecherii, jos fraierii, fraierii, fraierii. Şmecherul şmecherului stă cuminte în banca lui, poa să fie mort de beat tot e băiat de băiat” – Roxana Prinţesa Ardealului. „Milioanele se duc, banii n-au valoare, dar fratele ţi-e frate pân’ la ultima suflare. Tatăl meu avea o vorbă mare că toate-n lume-s trecătoare, că în lumea asta rea nu te-ajută nimenea, doar în fraţi te poţi baza” – Sorinel Puştiu & tata. „Să vină toţi nebunii mei, să fac un mare chef cu ei, să aduc o mie de femei, să sparg un miliard de lei. Moda pe 2010 e buzunarul mare, asta e o fitza nouă, asta dă valoare” – Baby Minune.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul