Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Revista revistelor

        

Discobolul


Multe recenzii de carte, semnalând volume diverse (poate chiar prea diverse), se pot citi în Discobolul, eleganta revistă de cultură ce ne vine de la Alba Iulia (e vorba de numerele din iulie-august-septembrie 2010). Printre acestea, înregistrăm pe cele semnate de Aurel Pantea (la volumul de versuri „Buchetul de platină“ de Viorel Mureşan), de Ioana Cistelecan (la romanul „Supleantul“ de Petru Popescu), de Alexandru Ciocan (la cartea de interviuri „Ochiul lui Osiris“ de Mircea Muthu). Substanţiale însă sunt câteva eseuri, scrise în stil academic-universitar, dar utile pentru bi­bliografia critică a scriitorilor la care se referă. Astfel, Romana Pantea scrie despre „Discursul autenticităţii în vocea Huliganilor lui Mircea Eliade“, Diana Cantacuz-Streza despre A.E. Baconsky şi evoluţia liricii sale („A. E. Baconsky – timp apocaliptic“), Ioana Laslo îşi continuă şi îşi încheie paginile de analiză despre Emil Brumaru („Pudic şi ruşinos, în primele volume, provocator şi indecent în cele din urmă, Emil Brumaru cunoaşte limbajul cameleonic al exprimării profunzimilor individuale, de la sugestia fină şi delicată, la directeţea spunerii pe şleau“), iar Cristina Timar abordează inteligent romanele lui Radu Aldulescu.


Din sumarul publicaţiei mai semnalăm traducerile din Paul Valéry, prin­tre care şi „Cimtirul marin“, datorate Corinei şi lui George Holobâcă, precum şi medalionul de memorii şi evocări consacrat centenarului naşterii eminentului etnograf Valer Butură, fost director al Muzeului de Etnografie a Transilvaniei din Cluj.  Într-o notă acidă, Isabela Vasiliu-Scraba îşi exprimă câteva nedumeriri asupra felului cum se prezintă camera de 8 mp, închiriată anual de Noica, din micuţa vilă de la Păltiniş, numită abuziv, cum consideră autoarea, „vila Noica“, denumire ce ar introduce ideea falsă că filozoful ar fi fost proprietarul întregii clădiri şi nu un modest chiriaş al unui spaţiu în care încăpeau două paturi, o sobă şi o mică chiuvetă.


Scrisul Românesc


Un grupaj de poezii inedite aparţinând lui Marin Sorescu şi un eseu remarcabil al lui D.R. Popescu, Şase cai din Barbaria, consacrat lui Hamlet, personajul-obsesie al marelui prozator şi dramaturg, mi se par a fi punctele de rezistenţă ale numărului din octombrie a.c. al publicaţiei craiovene. Punctele sale de interes sunt însă mai numeroase, ceea ce nici nu e foarte dificil atunci când din grupul de redactori şi colaboratori permanenţi ai revistei fac parte condeieri redutabili printre care: Irina Mavrodin, Ovidiu Ghidirmic, Adrian Sângeorzan, Monica Spiridon, Adrian Cioroianu, Gabriel Coşoveanu, George Sorescu, Dumitru Radu Popa, Ion Buzera, Marian Victor Buciu, Carmen Firan şi alţi câţiva.


Scrisul Românesc nu este o revistă spectaculoasă, ci una echilibrată, temeinică, solidă, în care prevalează argumentul şi substanţa. Ceea ce, într-o lume ahtiată după senzaţionalul periferic şi entertaimentul cu orice preţ, nu e de ici, de colo.


Arcade


Am lăudat de câte ori am avut prilejul iniţiativele culturale locale, menite să contrabalanseze indiferenţa condamnabilă a statului faţă de lucrarea întru spirit a artiştilor trători în aceste vremuri ostile, de întristătoare şi nesfârşită tranziţie. Aduc astăzi un omagiu strădaniei de opt ani a lui Augustin Popescu – poet, prozator şi memorialist mai puţin cunoscut decât merită scrierile sale – de a edita la Strehaia (Mehedinţi) o revistă de cultură realizată cu forţe locale, dar deloc cantonată în perimetrul îngust al micului provincialism circumstanţial.


Numărul din octombrie 2010 este, în bună măsură, dedicat personalităţii eminentului matematician, acad. Nicolae Popescu, fiu al meleagurilor strehăiene care a trecut în nefiinţă la mijlocul acestui an. Dar revista Arcade include în cele 64 de pagini articole interesante pe teme de ideologie şi istorie, studii de etnografie şi folclor, poeme, eseuri, note de lectură, traduceri, profiluri literare etc., purtând semnături care ar putea figura cu cinste în sumarul unor publicaţii reputate şi de tradiţie: Virgiliu Tătaru, Augustin Popescu, Florian Vlădica, Veronica Olivia Micle, Mihai Gheorghe, Ionel Şişu, Elena-Liliana Popescu, Sabina Negruţ şi alţii.


Hyperion


O apariţie extrem de generoasă prin materialele pe care le oferă lecturii este cea a revistei Hyperion, strângând trei numere (7,8,9 din 2010) într-un frumos format grafic. Cam totul, de la rubricile de cronică literară şi eseu, la cele de poezie şi proză (Poesis şi Beletristică) se arată substanţial şi de calitate. Dintre colaboratorii revistei îi amintim pe Lucian Alecsa, Vasile Siridon (pentru partea de critică), pe Marta Petreu, Doina Ruşti şi Constantin Abăluţă, pe Al. Cistelecan, Antonio Patraş, Adrian Alui Gheorghe,  Geo Vasile, prezenţi cu eseuri. Vii, incitante sunt dialogurile revistei purtate de Angela Baciu cu Ioana Pârvulescu, de Andra Rotaru cu Tudorel Urian, Ioana Bradea, Stelian Ţurlea, cu prilejul apariţiei unor noi volume ale acestora, de Florentina Tomiţă cu poetul Marius Ianuş, devenit între timp un poet religios.


Cu întrebări formulate în 2002 îl chestionează Dan-Bogdan Hanu pe Ovidiu Genaru, care, împlinind anul acesta 75 de ani, se îndură, în fine, să răspundă interviatorului. Întrebările, care au aşteptat intacte atâta timp, sunt lungi, plicticoase şi cam fandosite. Noroc că poetul şi-a păstrat umorul şi vivacitatea, vorbind despre lume şi despre sine în formulări remarcabile, autoironice, cum este şi aceasta, legată de arta lui poetică: „Folosind un fals aer colocvial, balansul între aluziv şi acid, între ficţiune gratuită şi real frust, evitând abstractul în favoarea concretului, şi el înşelător, totul în doze farmaceutice, de leac oriental, obţin uneori un text  care-mi seamănă şi-l pot semna Genaru. Teoriile nu mă interesează. Mă scriu pe mine. Sunt propria-mi reţetă. N-o recomand altora“. 

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul