Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
0
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Poezii

        Ion Cocora

CU GURA PLINĂ DE SPAGHETI


Stau cufundat până în gât
în propria mea zi de naştere
ca un mort
cu gura plină de spagheti
dinaintea hazardului
dumnezeu sigur pe sine
mă ţine în mâini ca pe un excavator uzat
deasupra unei gropi comune
e modul lui de a se exorciza
de a muşca dintr-o viaţă în care
s-au strâns atâtea păcate încât i se
strepezesc dinţii şi-i cad unul câte unul
ce nu poate să-mi ierte
e că mi-am inventat singur blasfemiile



BEAU CEAI DE SÂNZIENE


Beau ceai de sânziene şi mă întreb
de ce se încăpăţânează oare şi tiroida asta a mea
şi nu se hotărăşte să zboare odată
degeaba are formă de fluture
când nu se gândeşte
cât de bine i-ar fi să poposească
din floare în floare
părăsindu-mi gâtul plin
de ghemotoace de cuvinte
pe care poemele refuză să le mai ronţăie
ar scăpa şi ea de angoase înjurături disperări
nu ar mai avea de ce să se teamă
că doctorul ghemigean
ar putea să-i taie beregata
cum de nu-i trece prin capul de târfă beată
că astăzi nu mai sunt copiii de altădată
doldora de imaginaţie
să alerge cu târşul după fluturi
ca după farfurii zburătoare
cum de nu e lehamite de durerea mea
din genunchi din ceafă
de picătura de apă căzând ritmic
în chiuveta din bucătărie
de calculatorul isterizându-se
de parcă ar fi un creier epileptic
de cortegiul funerar ce tocmai trece
pe strada theodor speranţia
făcându-mă să fac ţăndări oglinda ovală
să-mi smulg ochii
şi să plâng fără ochi văzând
că nici cortegiile funerare
nu mai sunt ceea ce au fost domnule bacovia



DOUĂ UMBRE


Eu singur nu ştiu unde am ajuns
tu singură nu ştii unde ai ajuns
amândoi lipsiţi de vedere
atingem cu vârfurile degetelor o margine
tu spui că este a vieţii eu spun că e a patului
un bătrân catarg amintindu-şi ce a fost odată
începe să sângereze nu-l vezi nu-l văd
dar aburul sângelui face două umbre să exulte
ca o regăsire de sine
eu nu-mi aduc aminte nimic
era o noapte străină atunci de noi
ca marea de un pescăruş mort
tu nu-ţi aduci aminte nimic
valurile se spărgeau de ţărmuri
şi lăsau în urmă o lumină de pipăit
pentru bastonul orbului



TOT MAI ABSTRACTĂ


Tot mai abstractă eşti iubita mea
acum te compar cu geometria
sau poate eşti chiar geometria însăşi
unghiuri triunghiuri pătrate cercuri
linii bizare haşurate cu sprânceana
suprafeţe despre care îmi vine greu
să spun ce senzualitate improvizează
când stau ţeapăn dinaintea lor
ca la un picnic pe un gheţar



NICI MĂCAR UN FELINAR


Ce crede dumnezeu despre supuşii săi
când vede cum de la o zi la alta
îi părăseşte bucuria vieţii
tace atotputernicul ca un politician versat
îşi mângâie firele de păr din barbă
şi blestemă în gând vremurile de criză
resemnat că nu poate să le dăruiască
nici măcar un felinar care să-i ajute
să străbată întunecimea ce-i desparte de el



ÎN CUFĂRUL ACELA VECHI


Dacă tot nu dau cu cuţitul în tavan
cum îmi vine câteodată noaptea
când desupra patului
moartea  îmi rânjeşte dilatându-şi pupilele
să văd în ele zilele mele numărate
adu-mi doamne măcar mai repede dimineaţa
să mă urc în pod şi să mă ascund de ea
în cufărul acela vechi care a făcut armata cu tata
ca-n copilărie când absentam de la şcoală
şi scriam poezii



UN ERETE


Un erete trăieşte în voluptatea amintirilor
pe care le-a fotografiat cu o rigoare de estet
de pe o pleoapă pe alta de pe o unghie pe alta
are senzaţia că i se rostogolesc pietre de moară


doamne al scriiturii fotografiază-l şi tu
dacă poţi şi nu te ameţeşte prea multul mister al vieţii
şi dă ni-l nouă într-o clipă de graţie să crească
pe cât îi stă în putinţă adrenalina în poem



POEZIA CONTEMPORANĂ


Poezia contemporană se pişă
în încălţările tale iubito
ca şi când ţi-ar presăra în ele frunze de mosc
îşi freacă ochii lipicioşi şi plini
de fantomele alcoolului
stă între două buze săftoase de sex şi se declară ok
fără să-şi conştientizeze vreo tulburare
de comportament
i se fâlfâie de criza mondială în pat cu două fete
întâlnite în staţia de metrou şi ademenite
într-o odăiţă sordită
pentru că tocmai îşi puse în gând
să-şi scrie poetul
după chipul şi asemănarea ei

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul