Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
0
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Poezii

        Evelyne Maria Croitoru

APROAPE TRECUTE


Topindu-mă în lumina
Iubirii,
Mai caut
Altare vii
De vieţi aproape
Trecute.
Deşi, obosit de-a anilor
Rotire,
Încă visez în clarul
Lunii,
Că mai respir,
Precum nebunii
Veneţieni,
Parfumul tău,
Senin, de cer;
Şi iar disper
Şi scriu, în forfota
Mulţimii, sonete:
Altare vii, de vieţi
Aproape trecute.



CIUTURA TĂCERII


Cu degetele suferinţei,
Îmi caut
Primăveri trecute,
Mă văd
Cu ochiul verde-al minţii,
În tropotiri
Neîncepute,
Da. Sunt topită faclă...
Rodeşte lemnu-n mine raclă
Şi tac...
Şi-n învrăjbirea sorţii
Miros în lut
Chemarea morţii.
Milos,
Întârziată-n scrumul serii,
Adastă
Lângă ciutura tăcerii.



CRÂNGUL ALBASTRU


Ce limpede se vede inima ta,
De aici,
Din crângul albastru
În care-am poposit
În sfârşit!
Ai fost, mereu,
Freamăt, vuiet, sclipire de oţel
În căutarea soarelui şi-a ploii;
Te-ai contopit cu argintul aripei,
Dilatând pleoapa clipei.
Ai nins
Cu flori de cireş
Cartea vieţii,
Şi-ai adus dimineţii nimb însorit!
Fii binevenit,
Aici,
În crângul albastru,
În care-am poposit,
În sfârşit!
Primeşte,
Roua-nouă în cupa iubirii de doi,
Fie-ţi clipa răgaz de visare
Iar floarea-cireş
Să ne ningă, iubite, cu linişte.



CU SUFLETUL LEGAT LA OCHI


Cu sufletul legat la ochi alergam,
Căutând înfrigurat
Să cuprind distanţa dintre
Tu şi eu.
Ştiam că neînţelesuri târzii,
Se vor ruga la aerul desfrunzit
Şi se vor îngropa în timp.
Îmi scăldam înţelesurile
În tine,
Şi tainele, şi visele,
Iar apoi îmi sugrumam ecoul...


Cu sufletul legat la ochi alergam.


Pipăiam vibraţia setei de tine
Încinsă, şopteam ţipete,
Mingi de foc.


De ce îmi îngropi sufletul?
De ce nu mă mai poţi cuprinde
În mirosul albastru,
Al cerului
Şi mă laşi, străină, inimii mele?



FERICIREA


Prietene,
Fericirea
E mereu umbrită
De posibila mistuire!
Tensionată
De spaima
Nefiinţei viitoare.


Fericirea,
Prietene,
E ţintuită
Pe muchia destinului
De-o şoaptă,
De-o înaripare
De geană.


E bucurie
Fericirea!
Chiar de-ascunde-n ea
Însăşi esenţa
Tristeţii,
Adânc încrustată
În suflet.



SUFLET ERETIC
 
În amurgul zilei ce-a curs,
Îşi reazemă cerul,
Tremurările mov.
Povara necuprinselor arome
Mai pâlpâie încă,
Înfrunzindu-mi
Sufletul eretic.
Peste umăr,
Visează,
Balansul frenetic...
Dorinţi... biruinţi...
Suflete răsculat,
De ce-mi spulberi liniştea trupului,
Cu sclipirile dimineţilor
Însărutate,
Cu povara petalelor roşii?
De ce-mi întorci stingerile
Şi-mi topeşti
Necontenit
Ningerile?

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul