Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Parodii originale

        Lucian Perţa

Ion Mureşan


CÂNTEC DE IARNĂ


Vine-un diavol blând, prinzând momentul,
Poete, tu doar iarna ştii să scrii?
Mai bine du-te la Evenimentul
Că nu e vreme-acum de poezii!


Urlă conştiinţa-n mine ca-n tribune,
Aşa-mi vuieşte când ajung la greu,
Vine-un diavol blând, la mine-anume,
Şi are-n ochi sclipiri de Dumnezeu.


Eu nu te izgonesc din poezie,
Poemul tău nu poate fi-nţeles,
Dar nişte bani nu ţi-ar strica nici ţie
Şi-un spate publicistic mai ales.


Nu te mira defel de ce-au scris alţii
Şi nici cum au intrat la edituri,
De mergi acolo, poţi avea ovaţii
Şi poţi fuma şi bea şi poţi să-njuri!
Vine-un diavol blând pe nume Perţa,
O, Tatăl nostru de-aş putea rosti…
Dar nu, mai dă un rând de „săniuţa”
Şi mă îndeamnă să mai scriu prostii!



Mircea Cărtărescu


MĂREŢIA KITSCHULUI (FRAGMENT)


în cişmigiu, printre faruri, vitrine, fotografii,
se-ndeletnicesc oamenii cu poeme şi ulterior, copii


un poliţist - o amendă,
poeme de-amor în arendă.


pe soclul fostului dictator -
statuia celui de cuvânt purtător.


ostentativ arogantă,
umbra i se întinde până la fabrica de cauciucuri,
la poartă


şi ameninţă din înalt
că va trece peste batiştei, cotroceni, sectorul 6,
până în Levant


sub umbra lui, poezia mea, dragostea mea, totul
se scurge-n sacou şi simt că mă doare cotul.



Matei Vişniec


SE APROPIE SFÂRŞITUL SECOLULUI


Se apropria sfârşitul secolului şi poeţii
din Ţara lui Gufy îşi dădeau seama de adevărul trist
că n-au făcut mai nimic în problema lărgirii pieţii
de desfacere a poemului textualist
înţeleptul oraşului cu un singur locuitor vai
a fost nevoit să-şi intre în rol
şi i-a adunat pe toţi la ora de ceai
în cafeneaua Pas-Parol


începuseră să-şi pregătească creioanele şi gumele
crezând că vor primi indicaţii la sânge
înţeleptul le ceru doar să-şi ardă volumele
fiindcă la noapte va ninge


ardeţi tot şi apoi faceţi-vă temele
de la început fiindcă după ziua de mâine
ştie orice bolnav mintal că numai poemele
ulterior publicate-n Franţa vor rămâne


nici nu era încă sfârşitul secolului când piaţa
poemului textualist se lărgise cât toată Franţa



Dinu Flămând


OVĂZUL


Ce comentează colo-n lan ovăzul
că nu-i luat în seamă în cultură
şi nu îşi dau ţăranii interesul?


Ameninţă cu starea de asediu,
orice-ar mai pune ei în arătură.
Numai poetul va găsi remediul


acestei stări, că are o idee:
linguşitor ca vântul intră-n lan
citind poeme despre graminee,


spune cum Ceres zămisli ovăzul
în primul rând şi l-a lăsat cu-n plan:
să stimuleze oamenilor văzul,


şi cum a născocit diverse soiuri,
cu boabele din ce în ce mai mari,
de-ai crede c-a făcut în spic altoiuri


şi totul doar ca faima lui să crească…
Ivit în drum, un cal cu ochelari,
intră în lan şi începu să pască.


Poftim cultură-n Ţara Românească!



Ioan Es. Pop


PETRECERE DE PIETONI


citisem în luceafărul serie nouă că
unul din ieud maramureş
a scos o carte de poezii nu de poeme
ca tot omul ci de poezii adică
îmbârligături de cuvinte de te
apucă spaima la gândul că vor fi citite


normal că am fost curios şi intrigat
fiindcă la ieşirea mea din ieud
mi-am uitat acolo nişte
manuscrise şi ce poţi şti
le-o fi găsit cetăţeanul cutare
şi fără să mişte
nici măcar din urechi
ştiindu-mă în sud le-a crezut poezii
şi le-a folosit ca atare


am dat repede fuga până în ieud
numai eu ştiu câte maşini am schimbat
vezi bine că ăla nu era acasă
mi-a spus primarul că tocmai a plecat
la o lansare la sighet dar după masă
poate revine nu e bine i-am spus
trebuie să fug până la sighet


autobuzul nu circula ca de obicei
şi am luat o maşină de ocazie
creştea în mine indignarea ca aluatul
şi pe la trei fiindcă am prins şi o razie
în năneşti am ajuns la sighet
vezi bine că era gata lansarea
şi individul că nu-i mai spun om
plecase undeva cu prietenii la un pahar de rom


eu nu l-am mai căutat unde găseşti
tu un om în miile de baruri din sighet
am anunţat poliţia şi poate îl prinde
bine ar fi să nu se ajungă aici să nu fie porcec
şi să-mi trimită volumele în numele omeniei
în pantelimon 113 bis neaparat bis fiindcă
altfel mi le ia administratorul în contul chiriei



Mircea Dinescu


PRIVIGHETOAREA SECOLULUI XX


De fiecare veac atârnă câte-un poet-statuie,
aşa e democraţia naturii şi pe pământ şi-n cer,
orgoliul meu e-acesta, oricum un alt poet mai bun nu e,
eu elegii tot scris-am, de când eram mai tânăr şi pionier


la dispoziţia dumneavoastră aş fi din noapte în zori,
cu pixul şi chitara aş face subtile invocaţii,
din pieptu-mi de statuie ar creşte zilnic preacurate flori,
ca nişte poduri între mine şi voi ceilalţi, confraţii.



Hai, pregătiţi-mi bronzul cât moartea mă aşteaptă încă,
citeşte ea acum ziarul, dar îl termină şi mă cheamă,
de nu aveţi bronz destul, ciopliţi-mă din stâncă,
şi de apar note că am băut cu Marx,
nu le băgaţi în seamă.



Lucian Avramescu


EI, AŞ! SPUNEA POETUL


parol! spunea poetul, eu de la ’48
am scris numai de bine în fiecare carte,
stele pe dealuri roşii fiind, la roşu foc m-am copt,
că doar aşa fu timpul, să trecem mai departe


parol! spunea poetul, la vremea mea-n serbări
cânta tot tineretul, pân’ ce vedea scântei,
transplant de albastru, roşu şi galben şi pe scări
făceam c-aşa fu vremea, sublimă-n felul ei


parol! spunea poetul, a fost şi libertate,
puteai fi foarte liber, fiind albatros cuminte,
dar astea-s amănunte, să trecem mai departe,
îmi tremură bărbia doar când mi-aduc aminte


parol! spunea poetul, noi nu scriam în ciorne,
tot ce simţeam degrabă cântam în toată ţara,
poeme de iubire erau iubirii borne
când îi dădeam iubitei spre ziuă bună seara


parol! spunea poetul, da, mai făceam banchete
înnebuniţi cu totul de vers şi fanii lui,
dar astea-s amănunte şi lucruri indiscrete,
nu cer iertare astăzi, nici mâine, nimănui


parol! parol! parol! mai zise blând poetul,
să ştiţi că-n multe scene am fost şi eu eroul,
cuvintele-s de ceară şi se topesc cu-ncetul…
ei aş, ei aş, ei aş, se auzi ecoul

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul