Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Cinematograful la 125 de ani

        Călin Stănculescu

Singura artă cu un certificat de naştere relativ unanim recunoscut este cinematograful sau arta filmului sau cea de-a şaptea artă. Cei care mai strāmbă din nas cānd aud de data de 28 decembrie 1895, cānd Antoine Lumičre, tatăl fraţilor Louis şi Auguste Lumičre, patrona proiecţia cu public plătitor de la Salonul Indian al Hotelului Scribe din Bulevardul Capucinilor din Paris, sunt anglo-saxonii care īl preferă pe Thomas Edison, inventator al cinematografului. Numai că fraţii Lumičre inventaseră şi „spectacolul” pentru public, (aparatul Edison permitea vizionarea de către un singur spectator), iar aparatul lor avea o magnifică dublă funcţionalitate, şi anume era, īn acelaşi timp aparat de īnregistrat imagini, cāt şi aparat de proiecţie a acestora. Primii 35 de spectatori, care au dat un franc pe biletul de  la prima şedinţă cu public a proiecţiilor Lumičre, aveau să guste vreo zece filmuleţe de 50-80 de secunde printre care se numărau ca subiecte Dejunul bebeluşului, Stropitorul stropit, Ieşirea muncitorilor din uzinele Lumičre, Sosirea trenului īn Gara La Ciotat. Ultimul „film” sau „vedere” băga frica īn sărmanii spectatori speriaţi că locomotiva se va năpusti efectiv peste ei īn sala de proiecţie. O senzaţie de 3D avant la lettre plină de emoţii şi suspans. Dacă data de 28 decembrie 1895 marca debutul cinematografului ca artă a spectacolului, avānd decisă şi componenta comercială, prima proiecţie a filmelor Lumičre se petrecuse īn martie acelaşi an īn faţa membrilor Societăţii de īncurajare a industriei naţionale. Aparatul fusese brevetat la 13 februarie 1895 şi aportul revoluţionar al fraţilor Lumičre era utilizarea grifei de la maşina de cusut pentru antrenarea peliculei la īnregistrare şi proiecţie.


Primul director de teatru parizian care a dorit să cumpere invenţia fraţilor Lumičre se numea Georges Méličs. A fost refuzat. Īn ciuda acestui refuz Méličs a perseverat şi a construit un studio la Montreuil, unde a turnat majoritatea filmelor. Īn 1896, Georges Méličs cumpărase un aparat de la Londra, un bioscop de la William Paul, aparat cu care va realiza circa 80 de titluri. Operatorii fraţilor Lumičre sunt trimişi īn toată lumea pentru a īnregistra evenimente istorice sau mondene. Méličs va promova filmul spectacol de ficţiune el fiind primul autor de ecranizări, primul regizor al unor īntāmplări reconstituite īn studio. Cele două direcţii principale ale artei a şaptea – documentarismul iniţiat de fraţii Lumičre şi ficţiunea-spectacol promovată de Georges Méličs – vor marca existenţa cinematografului pānă īn zilele noastre. Filmul de animaţie, supranumit şi a opta artă, are o geneză cu totul deosebită, unii istorici de film situānd-o chiar la īnceputurile civilizaţiei.


Cinematograful avea să ajungă rapid şi pe malurile Dāmboviţei. La 27 mai 1896, īn saloanele ziarului L’Independance Roumaine din Calea Victoriei, vizavi de Palatul Telefoanelor de astăzi, are loc prima proiecţie cu „vederi cinematografice”. Printre subiecte se numără Dejun pe iarbă, Piaţa Operei din Paris, Un dineu, Lecţia de biciclete, Grădina Botanică etc., etc. Īn program figura şi celebra Sosire īn gară a trenului, dar un accident la generatorul de electricitate aflat la Teatrul Naţional īi scapă pe primii spectatori romāni de porţia de groază īnregistrată la 28 decembrie 1895, la Paris. Prilej pentru primul comentator cinematografic romān, celebrul Claymoor, Mihail Văcărescu, nepot al lui Ienăchiţă Văcărescu, titularul rubricii High Life a ziarului L’Independance Roumaine, să afirme că această invenţie a fotografiei vivante este foarte gingaşă şi cere īngrijiri minuţioase. Totul este şi trebuie calculat cu precizie şi, dacă-i lipseşte chiar şi un fleac, spectacolul este complet compromis... De altfel, cinematograful īncă nu este perfecţionat nici chiar la Paris. Pregătirea proiecţiei este foarte complicată şi trepidaţiile aparatului persistă. Deocamdată, nu s-a găsit mijlocul pentru a porni direct vederile şi de a īmpiedica oscilaţiile imaginii care, dacă spectacolul durează mult, obosesc vederea.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul