Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
0
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Retrospectivă literară 2010

        Horia Gārbea

Categoria „Podium”
Gabriela Adameșteanu, Provizorat,
Editura Polirom


Ceea ce dă consistenţă textului este, dincolo de complexitatea situaţiilor şi personajelor, stilul excelent al Gabrielei Adameşteanu, simţul ei ieşit din comun al observaţiei detaliilor şi arta replicii şi monologului. Prozatoarea este mai ales o maestră a monologului vorbit sau interior pe care le dezvoltă personaje de extracţie socială foarte diferită, dar cărora ea reuşeşte să li se substituie magistral īn acest roman, ca şi īn capodopera ei Dimineaţă pierdută. Nu e uşor de evaluat, de altfel, dacă Provizorat nu va lua, īn opera Gabrielei Adameşteanu, locul de frunte al memorabilei Dimineţi... din 1984.


Doina Ruști, Cămașa īn carouri,
Editura Polirom


Doina Ruşti a parcurs, īntr-o viteză puţin obişnuită, drumul de la debut la o afirmare indiscu­tabilă, mar­cată şi de traduceri īn alte limbi. Cămaşa īn carouri este un pas īn plus pe acest drum ascendent. Este o carte pe cīt de serioasă şi profesionist scrisă, pe atīt de plăcută lecturii, de fascinantă pentru cititor.


Ioan Groșan, Un om din Est,
Editura Tracus Arte


Cu personaje puţine, dar toate memorabile, cu o īncīntătoare uşurinţă a purtării naraţiunii, plin de ironie şi de un mascat, dar omniprezent suspans, romanul lui Ioan Groşan este unul excelent. O reuşită clară.



Categoria „Merite deosebite”


Gelu Negrea, Secretul lui Don Juan,
 Editura Palimpsest


Gelu Negrea, după critică şi jurnalism, realizează hattrick-ul genurilor. El īşi valorifică din plin tendinţa pe care o are şi īn vorbirea curentă de a fi apoftegmatic. Trage concluzii din piatră seacă şi cu poantă seacă. Īnchei şi eu cu una: singura şansă īn istorie a lui Gelu este de a fi simultan Glad şi Menumorut.


Constantin Stan, Gde Buharest,
Editura Charmides


Un roman cu titlu rusesc (transcris īn alfabet latin) nu e ceva prea obişnuit. Dar tot ceea ce face Constantin Stan īn această carte e neobişnuit. E o īncercare curajoasă şi parodică de a scrie „un roman rusesc”, nu doar un roman cu ruşi.


Lucia Verona, Crima de la Jubileu,
Editura Tritonic


Excelent roman poliţist scrie Lucia Verona. Personajele contemporane, tipologii recognoscibile ale actualităţii, ba şi personaje reale, inserate īn scenariu īn modul cel mai credibil, evoluează īntr-o acţiune palpitantă, parcă desprinsă din Agatha Christie.


Livius Ciocārlie, Cu fața la perete,
Editur Cartea Romānească


Livius Ciocārlie posedă ceea ce numea Mircea Martin dicţiunea ideilor. Adică ştie să formuleze īn chip memorabil. Dar şi să comenteze vorbele memorabile ale altora, pe care are dexteritate să le găsească.


Radu-Ilarion Munteanu, Trompetistul care semăna cu Melchiade,
Editura Limes


Citit oricīnd, dar mai ales īn vacanţă, cu negrăbire pentru a savura toate nuanţele ce se īmpletesc īn fiecare dintre texte, volumul lui RIM, cam al şaptelea dacă nu mă īnşel, este o experienţă de lectură de o mare savoare. La fondul său de povestaş nativ s-a adăugat experienţa, īncīt se poate spune că avem īn faţă cea mai bună carte pe care a publicat-o pīnă acum.


Cornel Ungureanu, Despre regi, saltimbanci și maimuțe,
Editura Palimpsest


Autorul joacă perfect năuceala īntr-o lume năucă, fiind, de fapt, precis ca un chirurg īn ceea ce contează la text: scriitura. Nu ştiu ce e această carte, aş prefera să-i spun roman, dar este una dintre cele mai delectabile pe care le-am citit īn ultimul timp.


Răzvan Voncu, Secvențe literare contemporane –
O panoramă a literaturii romāne īn deceniul 1990-2000,

Editura Academiei Romāne


Volumul său este interesant deopotrivă pentru specialişti şi practicanţi ai literaturii, pentru iubitorii acesteia, ca şi pentru elevi şi profesorii lor de literatură, fiind analizaţi destui autori canonici. Īl semnalez ca pe o reuşită certă.


Iolanda Malamen, Ironiada,
Editura Vinea


Puţine cărţi mai vii şi mai dramatice am citit īn ultima vreme precum aceste confesiuni ale Iolandei Malamen, care trec natural, ca o viitură, peste zăgazurile poeziei īn accepţiunea ei convenţională.


Bedros Horasangian, Miss Perfumado și alte femei,
Editura Leda


Prozatorul a scris o carte perfectă din punctul lui de vedere, excelentă īn multe privinţe, asta trebuie recunoscut, şi care, totuşi, nu merge la inimă din cauza tipului său de detaşare (chiar cīnd scrie la persoana īntīi).  Textul poate cīştiga admiraţia oricui şi, poate, pe unii chiar īi va cuceri.


Cătălin Mihuleac, Zece povestiri multilateral dezvoltate,
Editura Cartea Romānească



Proza lui Cătălin Mihuleac are calitatea că nu plictiseşte cititorul niciodată. Prozatorul are o scriitură nervoasă, neliniştită, caustică. Mihuleac este un ironist, ceea ce nu īnseamnă că nu ia lumea şi personajele sale īn serios.


Marius Ștefan Aldea, poetul străzii@yahoo.com,
Editura Magia


Un poet foarte interesant este timişoreanul Marius Ştefan Aldea, care a scos un dublet de gloanţe lirice, unul fiind volumul din titlu. Marius Ştefan Aldea e un poet care-mi place. Teamă mi-e să nu se strice, să avem grijă de el.


Emilian Galaicu-Păun, Arme grăitoare,
Editura Cartier


Poezia lui Emilian Galaicu-Păun poate seduce atīt prin fluxul străvilit şi nestatornic ca albie al discursului, cīt şi prin eternul mecanism al şaradei: ce-a vrut ăsta să zică? Un fel de transă, poate provocată de un metru de vodcă la cub, dar sigur o puternică iluzie a salvării prin poezie īl mīnă īnainte pe textier ca un suflu de bombă.


Alex Ștefănescu, Bărbat adormit īn fotoliu,
Editura Curtea Veche


...Cu Bărbat adormit īn fotoliu, criticul īşi ia revanşa, scriind, chiar cīnd concluzia e negativă, despre autori de primă mīnă. Şi restul īntīmplărilor narate de Alex Ştefănescu, ce nu se leagă direct de literatură, sīnt nostime şi nu numai atīt: au un tīlc. El justifică trecerea lor pe hīrtie.


Viorica Răduță, Cam toți murim,
Editura Limes


Ca īn fiecare carte, Viorica Răduţă are pasaje excelente: „răspunsul nu a venit/ de aceea are tot timpul trup de pasăre”. De data asta, totul este subordonat unei viziuni a morţii, una originală. Moartea apare īn relativitatea, şi nu īn inexorabilul ei. Viorica Răduţă rămīne o voce diferită chiar faţă de cea din cărţile ei anterioare. Ce va urma? Sper că o nouă surpriză.


Andra Rotaru, Ținuturile sudului,
Editura Paralela 45


Andra Rotaru īşi complică adesea traseul textului pentru că vrea să viziteze toate punctele, chiar disparate ca semnificaţie, care o pot ajuta să dea contur precis comunicării. Este un paradox al dorinţei de precizie şi elocvenţă care obscurizează delicat şi cu bună-ştiinţă textul.


Mihai Curtean, camiku,
Editura Brumar


Mihai Curtean scrie poezie natural, firesc, fără emfază, textele lui sīnt documente ale nostalgiilor şi angoaselor personale, care īns㠄trec rampa” cu bine către cititor.


Nichita Danilov, Ambasadorul invizibil,
Editura Polirom


Pe urmele celor doi critici care prezintă romanul pe copertă şi a postfaţatorului său, romancierul Radu Aldulescu, consider că Ambasadorul invizibil este cel mai bun roman al lui Nichita Danilov

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul