Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

A.D.A.P.T. ACT sau metisajul īntre artă și tehnologie

        

După un an de cercetări şi experimentări, proiectul A.D.A.P.T (Advancing Digital Art Performance Technique) susţinut de Uniunea Europeană prin programul Cultura 2007-2013, a  ajuns la final. Iniţiat de Centrul Internaţional de Artă şi Noi Tehnologii – CIANT – din Praga, īndrăzneţul proiect a adus īn prim plan un nou limbaj şi un nou discurs īn mediul cultural: sofisticatele tehnologii digitale, de la 3D, stereoscopie, stroboscopie, robotică, pānă la motion capture şi instrumente muzicale virtuale. Luna trecută, am avut şansa să particip  la ultima etapă a proiectului, īn inima Belgiei, la Mons, Capitala culturală a Europei īn 2015. Coparteneri la A.D.A.P.T au fost Centrul interdisciplinar pentru culturile electronice şi sonore, Transcultures din Mons, Laboratorul de dans contemporan şi pluridisciplinar EIRA din Lisabona, Portugalia şi Asociaţia pentru Educaţie Creativă Persona din Bucureşti, Romānia. Fiecare etapă de lucru a constituit un modul de cunoaştere, prin acest labirint al creaţiei, care şi-a propus să exploreze concret adaptarea artei, respectiv a dansului contemporan, la dispozitivele interactive, prin crearea unui spaţiu scenotehnic virtual. Atāt la Praga, cāt şi la Lisabona, Bucureşti, Avignon şi Mons, coregrafii şi dansatorii Francisco Camacho, Mariana Tengner Barros, Rafael Alvarez, Tiago Cadete, Johanna Matouskova, regizoarea de teatru Adriana Zaharia, artistul 3D Darie Armin Alexandru, managerii Andreea Grecu şi Stephen Kyles, teoreticienii Pavel Smetana, directorul CIANT, Philippe Franck, directorul Transcultures şi zoosistematicianul francez Louis Bec, au construit prin īncercări succesive, confruntări de idei, schimb de experienţe culturale,  acest metisaj dintre artă şi tehnologie.


Īn elegantul Teatru Regal din Mons, publicul a putut viziona rezultatul acestor exerciţii interdisciplinare, care a fost un performance de aproape o oră, intitulat sugestiv ADAPT ACT.  Corpurile dansatorilor au interacţionat īn timp real cu spaţiul virtual alcătuit din proiecţiile  multimedia, laserele, dispozitivele elecrtonice şi muzica elecronică. Momentul cel mai spectaculos a fost cel al harpei virtuale. Dansatorul portughez Rafael Alvarez, cu ajutorul unui dispozitiv special atingea fasciculele de laser, iar fiecare atingere se transforma īntr-un sunet cristalin de harpă. ADAPT ACT a fost mai degrabă o operă deschisă, ca să-l parafrazăm pe marele semiotician şi romancier Umberto Eco, īn care caligrafi ai noii scriituri au fost coregrafii, artiştii vizuali, tehnicienii şi muzicienii. Adaptarea este o problemă extrem de actuală, care preocupă deopotivă  mediul artistic şi  cel ştiinţific.  
 
ADAPT ACT ne-a demonstrat că este nevoie de o regāndire a formulelor artistice, cu alte cuvinte, artele spectacolului trebuie să se adapteze la  schimbările extrem de rapide din lumea tehnologică. Viaţa cotidiană a devenit super­tehnologizată.  Īntrebarea  pe care a pus-o acest proiect la toate īntālnirile a fost: pot ignora artele spectacolului noile medii tehnologice? Nu sunt ele cumva uneltele digitale de care nu ai cum să nu ţii cont? Performance-ul final a răspuns parţial la īntrebări, prin reacţia  pe care a dat-o publicul, format din studenţii la cele două Academii de Artă şi la Conservatorul Regal din Mons. Ei s-au adaptat imediat la noua formulă creativă. 


Metisajul dintre cele două universuri, aparent străine, cel al artei şi cel al tehnologiei, a devenit īn urma acestui workshop  ceva natural, organic. Proiectul a demonstrat că  a venit timpul pentru o nouă exprimare artistică: īngemănarea armonioasă dintre supertehnologiile de ultimă oră şi artele spectacolului. 


 (I.B.)

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul