Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

ARON COTRUȘ – scriitor și diplomat - 120 de ani de la naștere

        Nicolae Mareș

Aron Cotruş a văzut lumina zilei în satul Haşag de lângă Blaj, în urmă cu 120 de ani, la 2 ianuarie 1891, fiind al doilea din cei nouă copii ai preotului Aron şi ai soţiei sale, Ana. A urmat liceul la Blaj şi Braşov, la „Andrei Şaguna”, avându-l coleg  pe Lucian Blaga, cu care se va întâlni nu numai pe tărâm literar, dar şi în activitatea diplomatică, în al treilea deceniu al secolului trecut. Studiile universitare le-a început, ca şi Blaga, la Viena, la Facultatea de litere, dar din cauza lipsurilor materiale nu le va finaliza, dedicându-se de timpuriu publicisticii şi literaturii. Debutează în 1908 în revista Luceafărul, iar editorial, în 1911, cu o plachetă de Poezii. Lucrează la redacţia ziarului Românul, apoi, din 1915, la Gazeta Transilvaniei din Braşov. Din 1916 a fost înrolat în armata austro-ungară şi trimis pe frontul italian. Aici trece la italieni şi se înrolează în Legiunea română; funcţionează ca membru în Comisia Interaliată de Propagandă împotriva Puterilor Centrale, cu sediul la Padova, redactând gazeta săptămânală de front Neamul românesc (1918). În urma armistiţiului, Legaţia României din Roma îi încredinţează Serviciul de Propagandă pentru unitatea tuturor românilor (1919-1920). În 1920 se stabileşte la Arad şi Timişoara, unde redactează Banatul şi conduce colecţia Sămănătorul şi devine membru al Societăţii Scriitorilor Români; în 1928 va fi ales preşedinte al Sindicatului Presei din Ardeal şi Banat.


În 1929, Aron Cotruş a fost angajat ca diurnist în Ministerul Afacerilor Străine. Curând a plecat în funcţia de ataşat de presă la Milano, iar de-acolo, la Varşovia (1930-1937). Şederea în Polonia a fost destul de lungă şi de rodnică, prilej de a-şi însuşi şi chiar cizela instrumentarul diplomatic. Acesta va fi sesizat în toată splendoarea, dar şi cu o anumită rigoare în calificativele acordate, de şeful Legaţiei române de la Madrid, N. Dimitrescu, care sublinia în caracterizarea pe care i-a făcut-o în decembrie 1941: „Intelectual de rasă, poet naţionalist viguros, înfocat luptător naţionalist, Dl. Aron Cotruş se bucură de mare prestigiu în lumea intelectual-artistică şi de presă spaniolă, precum şi printre colegii săi străini, printre cari a ştiut să facă cunoscută dreptatea revendicărilor româneşti. Temperamentul său foarte afabil, cordial şi îndatoritor, curtenia sa desăvârşită, precum şi buna cunoaştere a limbii spaniole i-au cucerit mari şi credincioase prie­tenii în aceleaşi cercuri. Acţiunea sa puţin sgomotoasă, dar foarte abilă şi tenace, de luminare prin vizite personale dese, strecurarea de articole, trimiterea de nu­meroase cărţi şi broşuri, a adus şi aduce mari servicii cauzei ţărei. Pentru toate aceste motive i-am dat nota calificativă foarte bun.”  (N.D.)


Volume publicate (analiza lor a fost făcută cu acribie şi deplină înţelegere tot de un transilvănean, Ion Dodu Bălan, în volumul în care l-a reabilitat: Resurecţia unui poet: Aron Cotruş, Bucureşti, 1981, readucându-l în circuitul valorilor româneşti): Versuri, Biblioteca Sămănătorul, Arad, 1925; În robia lor, Arad, 1926; Mâine, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1928; Holnap (Mâine), în limba maghiară, apărută la Arad, 1929; Strigăt pentru depărtări, Editura Ienci, Timişoara, 1927;  Printre oameni în mers, Sosnowiec, Polonia, 1933 (volum rămas nedifuzat prin librării, devenit astfel raritate bibliografică; ediţia a II-a, în traducere spaniolă de Gaetano Aparicio, Madrid, 1945); Horia, ediţia I, Varşovia, Polonia, 1935;  ediţia a II-a Brad, 1936; Versek (volum de versuri în limba maghiară) Cluj, 1935; Culegere de versuri, traducere în poloneză de Włodzimierz Lewik, Lwów, 1936; Ţara, Editura Rânduiala, Bucureşti, 1937; Minerii, Tipografia Universul, Bucuresti, 1937;  Peste prăpăstii de potrivnicie, Editura Tiparul Universitar, Bucureşti, 1938; ediţia a II-a în traducere spaniolă de Gaetano Aparicio, Madrid, 1941; Maria Doamna, Bucureşti, 1939; Rapsodie Valahă, Madrid, 1940. După Al Doilea Război Mondial i-au apărut volumele: Poemas, Edicion Cultura-Hispanica, Madrid, 1951; Drumuri prin furtună, Madrid, 1951; Canto a ramon Llull, Mallorca, Spania, 1952; Rapsodia Iberică, Editura Carpaţii, Madrid, 1954; Între Volga şi Mississipi, Editura Carpaţii, Madrid, 1956 ; Aron Cotruş - Opere complete, Editura Dacia, Madrid, 1978 (ediţie îngrijită de Nicolae Roşca).


La 20 de ani de la moartea poetului, la 13 ianuarie 1981, a apărut la Madrid, sub auspiciile Editurii Carpaţii, volumul omagial Lui Aron Cotruş şi Neamului, cu reproducerea poemelor Ţara şi Corabia Verde. În această ediţie colectivă au semnat texte oameni care l-au cunoscut sau l-au preţuit pe poetul-diplomat: Faust Brădescu, Ovidiu Vuia, Ion Dodu Bălan, V. Copilu-Cheatră, Vintilă Horia, N.S. Govora, Traian Popescu, Nicolae Novac. Acest volum ar trebui să apară de urgenţă în acest an dublu aniversar pentru Aron Cotruş, cu sprijinul diasporei româneşti, atât de numeroasă în Spania, sub auspciile Institutului Cultural Român din Bucureşti. S-ar putea constitui într-un veritabil act omagial de cultură.


În dosarul („cazierul”) lui Aron Cotruş din arhiva Minis­terului Afacerilor Străine găsim o seamă de documente, multe inedite. Astfel, în Dosarul 658, redactat la 25 iulie 1934, Aron Cotruş informează despre apariţia volumului de Nuvele şi schiţe româneşti - primul de acest gen în limba polonă, în traducerea Constanţei Mazylówna, menţionând că s-ar fi făcut la îndemnurile şi sub îngrijirea sa. Părerea noastră este că apariţia s-ar datora şi lui Nicolae Iorga, care - în august 1933 - a fost prezent la Varşovia la un Congres internaţional al istoricilor, iar la întoarcere a sprijinit, din postura sa de dascăl al neamului, această apariţie, personal oferind spre publicare schiţa inedită Amintiri din anii copilăriei, legată de relaţiile sale cu polonezii (cf. Nicolae Mareş, N. Iorga despre copilăria sa, despre  polonezi şi Polonia, Biblioteca Bucureştilor, nr. 11-12, 2010), şi, mai ales, textul semnat de Regina Maria a României despre George Enescu, la care acces putea avea doar Iorga. În raportul menţionat, Cotruş îşi manifestă satisfacţia că în Anuarul Literar (Rocznik Literacki), editat de cunoscutul profesor de literatură polonă şi universală Zygmunt Szywkowski, a inserat un articol despre literatura română, scris de Iosif (Józef) Birkenmayer pe baza materialelor puse la dispoziţia acestuia, la timp, de poet. Menţionează că în anul precedent, din cauza întârzierii trimiterii materialului promis de Stanisław Wędkiewicz (cunoscut românist), în Anuar figura o pagină albă la capitolul consacrat literaturii române. Acelaşi scriitor, cu care Aron Cotruş întreţinea „relaţii prieteneşti” de colaborare, mai publicase o recenzie despre volumul de Nuvele şi schiţe, menţionat mai sus, publicat în Myśl Narodowa din Varşovia, un articol despre Istoria culturii bizantine a profesorului N. Iorga în revista Pamietnik literacki din Lwów, cât şi unul despre România în revista şcolară Filomat, tot din Lwów. Aron Cotruş avea o relaţie apropiată şi cu directorul general, dr. Janusz Woliński, din Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii din Varşovia, care i-a solicitat contribuţia profesorului Iorga - Sobieski et les Roumanins, pentru a-i face o recenzie în presa poloneză. În afara articolului, Aron Cotruş îi va pune la dispoziţie „un mare număr de cărţi despre România şi câteva traduceri din româneşte în limba polonă”. Salutabil ni se pare astăzi faptul că ataşatul din Varşovia avea la dispoziţie asemenea „rarităţi”, în comparaţie cu directorii de institute culturale şi diplomaţii culturali şi de presă de azi,  care - din „economii” prost înţelese la Bucureşti - nu dispun de materiale solide de popularizare. Nu ştim dacă n-ar fi mai „economicoasă” chiar desfiinţarea posturilor respective! De aproape 20 de ani nici o instituţie din România nu mai trimite  în mod curent cărţi în străinătate, lichidate fiind cunoscutele schimburi de carte dintre marile biblioteci, iar pe bază de reciprocitate, nici în bibliotecile noastre centrale nu prea mai intră cărţi de referinţă şi publicaţii străine. Am ajuns să îl invidiem, după mai bine de şaptezeci de ani, pe ataşatul Aron Cotruş, cel care a putut trimite „un însemnat număr de cărţi unui profesor de liceu din localitatea Piotrków Trybunalski, Adam Kozlowski, care învăţase singur româneşte şi citise cele 16 volume ale Istoriei Românilor de A.D. Xenopol”. Tradusese un număr de poezii din Eminescu, Coşbuc etc. şi intenţiona să traducă în limba polonă romanul Ruxandra de M. Sadoveanu. Cum s-a finalizat colaborarea cu A. Kozlowski nu mai aflăm şi nu este consemnată nici de cercetătorii care s-au ocupat de receptarea literaturii române în Polonia.


Raportul mai consemnează faptul că Aron Cotruş a distribuit şi câteva exemplare din volumul Ileana la possedee de Peter Neagoe, scriitor american, originar din Sibiu, având promisiuni de la cronicari literari (I. Broncel) de la A B C din Varşovia că se va ocupa de propagarea „originarului din Sibiul Ardealului nostru”. Dorea să se implice în proiectul respectiv şi Jan E. Skiwski, preţuit critic literar şi colaborator al revistelor Pion, Tygodnik Ilustrowany etc.


Interesantă ni se pare relaţia ataşatului cultural român cu scriitorul Tadeusz Peiper din Cracovia (1891-1969 - azi un clasic al avangardei poloneze), care i-a promis că se va ocupa de traducerile din româneşte trimise de Cotruş. „Între altele i-am dat şi traducerea  în nemţeşte a piesei Mioara de Camil Petrescu”. Menţionăm că Aron Cotruş va informa, totodată, conducerea direcţiei că textul respectiv a fost trimis „mai multor teatre din Varşovia”. Teatrului Naţional din Poznań, Aron Cotruş  i-a pus la dispoziţie  Meşterul Manole de Lucian Blaga, având promisiunea din partea directorului, Rudkowski, că o va monta în cursul stagiunii apropiate. Piesa respectivă a fost jucată şi pe scena Teatrului Naţional din Lwów.


Redactoarei Ludwika Ciechanowiecka de la A B C - Varşovia (în bune relaţii cu diplomatul român - N.M.) i-a pus la dispoziţie un mare număr de articole despre România, iar unele dintre ele au şi apărut „datorită d-lui profesor Take Papahagi”. Graţie aceleiaşi redactoare, în A B C s-a publicat articolul Regele României - mecena al artei, preluat din ziarul Independence Roumaine din Bucureşti.


Mai remarcăm că diplomatul român păstra contacte şi cu opoziţia din Polonia, printre altele, cu renumitul deputat şi gazetar, Stanisław Stroński, cu senatorul Kozicki, fost ministru plenipotenţiar al Poloniei la Roma, cărora le-a trimis câte un pachet de cărţi. Publiciştii polonezi vor primi de la Aron Cotruş exemplare din revista l’Heure Actuelle şi Revue de Transylvanie.


La fel de interesant şi plin de noutăţi privind evoluţia raporturilor culturale şi pe linie de presă româno-polone, concentrate pe luna iulie şi prima parte a lunii august, este Raportul 699 din 14 august 1934. Consemnăm, astfel, apariţia unui articol semnat de Ludwika Ciechanowiecka, în paginile ziarului A B C sub titlul Pan Tadeusz  în România, pe baza informaţiilor acordate de Cotruş, cât şi a articolului dnei Apriliana Medianu despre femeia româncă, cu titlul Revolta păpuşei, şi autobiografia scriitorului american Peter Neagoe. Aron Cotruş intervine cu bune rezultate pentru apariţia unor recenzii despre volumul Schiţe şi nuvele româneşti în ziarele Czas din Varşovia, la 1 iulie, în Express Poranny, la 7 iulie, precum şi în Kurier Warszawski. Intervine pe lângă cunoscutul scriitor St. Spotkanski pentru publicarea în Kurier Warszawski, la 19 iulie, a articolului Arta populară românească, inspirat din volumul profesorului N. Iorga Les arts mineurs en Roumanie, oferit personal de istoricul român - prin intermediul lui Aron Cotruş. În A B C, datorită dnei L. Ciecha­nowiecka apare traducerea articolului prof. Tache Papahagi: În România - faţă în faţă cu sufletul Romei. În Echo de Varsovie s-a publicat un articol semnat de Ilarie Voronca: L’esprit modern dans la literature roumaine, pus la dispoziţie de serviciul de presă din Varşovia.


La „cazier” am mai găsit şi telegrama expediată în clar, semnată de Filloti, adresată Legaţiei României la Madrid, în care se consemnează: „Binevoiţi a comunica Domnului Aron Cotruş că în baza noilor dispoziţiuni legale şi prin înaltul Decret Regal nr. 2134 Domnia sa a eşit din cadrele Ministerului Afacerilor Străine pe data de 1 Noembrie 1944”.


Astfel, s-a pus capăt în mod brusc unei activităţi rodnice de un deceniu şi jumătate în diplomaţie a poetului inconfundabil, de un tulburător lirism,  Aron Cotruş, creator care a reuşit să lase urme adânci în diplomaţia culturală a vremurilor sale.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul