Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Povestea afișului de film romānesc

        Călin Stănculescu

Volumul Marele ecran īn Epoca de aur, Afişe de filme romāneşti 1965-1989 īl are drept autor pe producătorul şi regizorul american Christopher Landry, scriitor şi cercetător al istoriei filmului, stabilit de cinci ani īn Romānia.


Demersul generos al cineastului american reconstituie, prin concepţia originală a volumului, prin calitatea textelelor unor capitole - nu toate -, prin bogata selecţie a materialului grafic, aproape trei decenii de film romānesc.


Afişul de film nu este doar un material publicitar menit să atragă spectatorul īn sala de cinematograf, ci şi o operă de artă menită să concentreze atributele unui film de ficţiune, documentar sau de animaţie īntr-o carte de vizită persuasivă, spectaculoasă şi lapidară. Gen puţin recunoscut, situat īntr-o tristă zona de anonimat, afişul de film s-a afirmat mai ales după anii ’60, cānd importanţi artişti ca Ion Stendl, Klara Tamas, Pompiliu Dumitrescu sau Wanda Mihuleac şi-au exploatat ta­lentul şi imaginaţia īn slujba creatorilor de film.


Christopher Landry nu face doar operă de istoric, ci şi de comparatist, propunānd cititorului variante de afişe la filme romāneşti semnate de graficieni din alte ţări - Cehoslovacia, Polonia, Franţa, Ungaria, SUA, Rusia, Italia, Germania, Spania, Japonia etc., etc. Nu este o surpriză faptul că mai ales artiştii din Cehoslovacia, Ungaria, Polonia au rezolvări mai inspirate, mai originale decāt colegii lor romāni. Fără a fi un catalog exhaustiv, volumul semnat de Christopher Landry schiţează evoluţia filmului romānesc īn perioada amintită şi prin intermediul mărturiilor unor regizori ca Dan Piţa, Elisabeta Bostan, Geo Saizescu, Dinu Cocea, Stere Gulea, Sergiu Nicolaescu. Dintre vocile noului val al filmului romānesc sunt incluse opiniile regizorilor Corneliu Porumboiu şi Tudor Giurgiu. Din păcate, nu toate opiniile cineaştilor rimează cu substanţa albumului, Sergiu Nicolaescu autobiografiindu-se extrem de „romanţat”, iar Dinu Cocea fantazānd, cu graţie şi fără, apropo de propriile īnceputuri cinematografice şi de creaţiile ulterioare.


Trei substanţiale profile de autori de afişe de film sunt dedicate Klarei Tamas, lui Pompiliu Dumitrescu şi lui Ion Stendl. Artista formată la Academia de Artă din Cluj, astăzi deţinătoarea Galeriei de artă Symbol din New York şi una dintre primii 100 de designeri ai lumii, spunea despre grafica de film: „Īntre anii 1973 şi 1990 afişele mele au reprezentat un val, o concepţie a unei īntregi generaţii. Era o mişcare culturală de rezistenţă, un entuziasm intelectual şi artistic, care funcţiona īn paralel cu sistemul sumbru şi izolaţionismul din Romānia”.


O secţiune a albumului este dedicată şi afişului de film străin, cu materiale publicitare inspirate, spectaculoase, cu o grafică īndrăzneaţă, dinamică şi incitantă. Din nefericire, nu toţi autorii de afiş sunt menţionaţi, ei nefigurānd probabil nici īn documentaţia filmelor evocate. Nici afişul de film documentar nu este amintit, deşi el a existat īntr-o formă primitivă de publicitate, ignorată chiar de manageri ai singurului studio de profil.


Īn concluzie, albumul tipărit īn excelente condiţii grafice la editura NOI Media Print se constituie īntr-o originală introducere īn istoria filmului romānesc prin intermediul graficii publicitare, abordare originală ce poate fi continuată şi pentru alte epoci mai puţin de aur.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul