Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Drumul cărții-obiect către glorie

        Iolanda Malamen

Īn Europa, īncă de la īnceputurile ei, cartea a fost un unicat alimentat cu fastul şi migala muncii istovitoare de scriere, la care s-au adăugat, ca impuls tulburător, harul letrinelor artistice şi al anluminărilor dintre cele mai spectaculoase. Evoluţia tiparului de-a lungul secolelor şi răspīndirea culturii laice au modificat domeniul atīt de restrictiv al copierilor de texte īn sihăstria mănăstirilor, cartea ajungīnd un mijloc de informare rapid, eficient şi indispensabil, care a pătruns pretutindeni fără oprelişti. Ceea ce merită subliniat este menţinerea īn timp a autorităţii artistice, textul fiind adesea de neseparat de savorile ilustraţiei, de cromaticile cele mai neaşteptate, de tehnicile inventive, cīt şi de copertele cele mai atrăgătoare, pielea, pīnza, lemnul şi chiar metalul fiind transformate īn  īnvelişuri minunate ale tipăriturilor. Cartea rară, cu exemplare nume- ­rotate, cu desene, acuarele şi gravuri originale lucrate īn diverse tehnici, este şi astăzi un „răsfăţ” editorial de zile mari, costisitor, dar necesar. Participanţi la uriaşul periplu al cărţii, seduşi de frumuseţea unui text căruia vor să-i dea atingerea generozităţii lor creative, artiştii şi-au oferit din plin talentul ilustrativ, pentru a face din trupul cărţii o-minune-īn-plus. Nu puţini sunt īnsă aceia care, cu febrile ingeniozităţi stilistice, produc spectaculoase obiecte de artă. Bibliofilia devenind, īn timp, una dintre cele mai rafinate şi mai dătătoare de satisfacţii intelectuale, nu lipsesc amatorii dispuşi să-şi īntregească colecţiile cu rarităţi. Īn expoziţii, cartea-obiect-unicat a īnceput să fie etalată ca operă de artă īn sine, evaluată ca atare şi admirată fără rezerve, chiar dacă ea īncalcă deseori structurile convenţionale. Extrasă din cotidianul efervescent, care expune īn rafturile librăriilor, īntr-o hămesită activitate, tiraje peste tiraje, el, artistul, aduce zeului carte imaginarul lui fără limite, alegāndu-şi cāte un text şi „recroindu-l” īn neaşteptate logosuri plastice.


Anca Seel-Constantin este unul dintre artiştii care şi-au exersat imaginaţia şi talentul, realizānd ciclic cărţi-obiect. Vizibile īn nenumărate expoziţii (ultima fiind cea de la Muzeul „Jean-Jacques Rousseau” din Elveţia care, de altfel, i-a şi achiziţionat de curīnd trei cărţi-obiect), comentate de importanţi critici de artă europeni, ele au consacrat-o ca pe unul dintre cei mai interesanţi creatori de carte-obiect. De altfel, īn 2006 şi, apoi, īn 2008, Anca Seel-Constantin a īnsoţit două expoziţii personale de pictură din Romānia cu cīteva mostre de carte-obiect care au atras atenţia publicului.
Īn decembrie 2010, Anca Seel-Constantin, avea să trăiască īnsă emoţiile unei īntīmplări tipografice la care, cu siguranţă, nu se aştepta: apariţia la 15 decembrie, la Lausanne şi Paris, īn condiţii grafice excep­ţionale, a unui volum despre istoria cărţii-obiect de la 1883 şi pīnă īn 2010, īn Elveţia, intitulat: Le livre libre. Essai sur le livre d’artiste, publicat de editura pariziană Buchet-Chastel, īn colecţia „Les cahiers dessiné”.


Un juriu francez şi elveţian a făcut „un travail de re­cherché” īn muzee şi biblioteci elveţiene şi a selecţionat-o pentru includerea īn acest tom, fiindu-i dedicate două pagini complete. Ediţia a apărut sub direcţia lui Frédéric Pajak din Paris, īn colaborare cu Dominique Radrizzani, directorul Mu­zeului Jenish din Vevey, şi Lauren Laz, directoarea cabinetului de stampe de la Musée Jenish.


Cartea este o introducere īn tehnicile stampei, vorbind despre rolul editorilor şi al colecţionarilor, cīt şi de misiunea ei culturală şi artistică. Sunt amintite curiozităţi şi rarităţi īn domeniu, acompaniate de un scurt descriptiv, gravuri reprezentative şi extrase de text. Cartea apare īn Elveţia, Franţa şi īn alte ţări europene.


Editorul parizian şi directorul (muzeului de gravură elveţian) au ales dintre cărţile găsite īn muzeele elveţiene, spre onoarea artistei romānce (stabilită din 1988 īn Elveţia), şi cartea Ieri, cu gravuri īn aqua-forte şi cu un fragment dintr-un text al cunoscutei scriitoare Agota Kristof, scris de mīnă, īn traducere maghiară.


Prezenţa unor colecţionari preocupaţi de această zonă a artei a făcut posibilă includerea īn carte a numeroase lucrări de Miro, Picasso, Picabia, Arp, Balthus, Cocteau, Giacometti, F. Léger, Dufy, Max Ernst, Henry Moore, Le Corbusier, Braque, Kokoshka, Raushenberg, David Hockney. Anca Seel-Constantin apare īn paginile cărţii, alături de marii artişti menţionaţi şi de īncă alţi trei mari artişti romāni: Victor Brauner, Marcel Iancu şi Isidor Isou.
O răsplată pe măsura captivantelor ei legitimări artistice!

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul