Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Revista revistelor

        

Poate că cele mai interesante pagini din Porto Franco, revista de cultură a Societăţii scriitorilor „C. Negri“ ( e vorba de nr.176/2010, serie nouă) sunt cele care ţin de istoria literară. Astfel, „Restituiri“ (unde prof. Gheorghe Frătiţă semnează „Contribuţii la biografia scriitoarei Hortensia Papadat-Bengescu“),  „Aniversări“ (sunt marcaţi, prin câteva poeme şi fragmente de poeme, cei 75 de ani scurşi de la naşterea lui Nicolae Labiş), „Evocări literare“ (aici se reproduce o evocare a lui Mircea Popovici, intitulată „Tonegaru, eu şi boema bucureşteană“), „In memoriam“ (cuprinzând poeme de Nicolae Oancea, 1937-2007), „Ultima poză“ (o povestire de Ion Covaci, nu de mult dispărut dintre noi).


Interviul revistei, consemnat de Andra Rotaru, are drept protagonsit pe poeta Florina Zaharia, autoare a recent apărutului volum de poeme „Eua“. La „Dezbaterile Porto Franco“, răspunde Laurian Stănchescu, care, printre altele, mărturiseşte că nu are încredere în juriul USR pentru premii, că „întâlnirile de la Neptun nu slujesc aproape deloc literatura română“, fiind un „festival de orgolii mărunte“ ori că „USR este străină de soarta scriitorului român privind opera lui cât şi viaţa personală“. În treacăt fie zis, atâta ar mai trebui, ca Uniunea Scriitorilor să se ocu­pe de viaţa lor personală! Ca la multe reviste din provincie, Cronica literară semnată în acest număr de Virginia Paraschiv şi de Nicolae Colceriu e nesemnificativă şi mult prea locală. Abordând un volum de versuri al poetului Mihai Ga­nea, Virginia Paraschiv îşi încheie articolul scriind în note acute şi neavenite: „Criza creativităţii individuale, imposibila comuniune a poetului cu lu­mea, pierderea limbajului articulat al speciei umane, configurează, la poetul Mihai Ganea, implacabila triadă a tăcerilor involburate“. O menţiune pentru cele cele patru poeme, melancolic articulate, ale lui Sterian Vicol, cu observaţia că Femios, celebrul rapsod din „Odiseia“ nu cânta la chitară, ci la citheră sau la lyră („Precum chitara lui Femios/ La picioarele Penelopei“).  


Nu voi obosi niciodată să semnalez cu bucurie şi satisfacţie orice strădanie publicistică menită să men­ţină treaz interesul publicului pentru literatură şi artă, văzând întrânsa o breşă – nu contează cât de solidă ori de firavă – operată în zidul de indiferenţă ce înconjoară tot mai strâns, în zilele noastre, cultura în integralitatea formelor sale de manifestare.


În virtutea acestei convingeri, semnalez astăzi o revistă mehedinţeană de care, spre ruşinea mea, aflu abia acum, deşi se află în al VI-lea an de apariţie: Cafeneaua politică şi literară, succesoarea publicaţiei fondate în 1929 de C. Papacostea-Pajură (un nume de referinţă al spiritualităţii locale). Am aflat în paginile celui mai recent dintre numerele sale un fascicol intitulat Litere severinene (publicaţie a Facultăţii de litere – Universitatea din Craiova, Centrul Univer­sitar drobeta Turnu Severin), cu articole intersante despre teatrul lui Miron Radu Paraschivescu, despre legăturile lui Ion Minulescu cu Mehedinţiul, publicistica eminesciană etc. Mi-au reţinut, de asemenea, aten­ţia evocările savantului Ştefan Odobleja şi folcloristului Gh.N. Dumitrescu-Bistriţa, editorul „Izvoraşului”, cea mai longevivă revistă de cultură populară din România, textul lui Virgil Tătaru Alexandru Philippide colaborator la o revistă mehedinţeană, ver­surile Luciei Cremene, notele de lectură ale lui Ştefan Popescu (redactorul şef al Cafenelei...), Const. Miu, Cristinei-OanaTeodorescu şi ale Irninisei Miricioiu.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul