Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
0
Premii

   
Cautare dupa nume autor

115 ani de cinema īn Romānia

        Călin Stănculescu

Īntr-o zi de mai, spre sfārşitul secolului XIX, mai precis la 27 mai 1896, cinematograful, prezentat pentru prima oară la Paris cu cinci luni mai devreme, pătrundea īn ţara noastră īn saloanele ziarului francez L’Independance Roumaine, situat pe Calea Victoriei, cam vizavi de Palatul Telefoanelor de astăzi.


Primele spectacole au īntrunit entuziasmul unui public fermecat de umbrele mişcătoare de pe ecranul saloanelor snobului cotidian, slujit cu fidelitate, umor şi tenacitate de unul dintre urmaşii poeţilor Văcăreşti, Mihai Văcărescu, care adoptase pseu­donimul Claymoor, pentru articolele sale dedicate high-life-ului bucureştean.


Programată, iniţial, la 25 mai, prima reprezentaţie a fost amānată cu două zile din cauza unor defecţiuni la generatoarele electrice ce trebuiau să alimenteze aparatele. Astfel, data de 27 mai a devenit, oficial, data īnceputului activităţii cinematografice īn Romānia. Prima reprezentaţie cu spectacolul cinematografic a cuprins cāteva dintre cele mai cunoscute benzi ale fraţilor Lumičre, inventatorii artei ce avea să fie recunoscută doar cu ceva ani mai tārziu. Astfel, reprezentanţii high-life-ului din Capitala Regatului Romāniei aveau să admire Dejunul bebeluşului, La Grădina zoologică, Piaţa Operei din Paris, Lecţia de biciclism, Ieşirea de la biserică după messă, La lac şi, īn final, celebra Sosirea trenului īn Gara La Ciotat. La următoarele reprezentaţii programul a fost īmbogăţit, printre alte vederi mişcătoare fiind inclus şi popularul French cancan de la Moulin Rouge, exclus din primele şedinţe de cinematograf pentru a nu alarma părinţii mai pudibonzi.


Īn scurtă vreme, şedinţele cu vederi mişcătoare, unde se prezentau scurtele filme de 2-3 minute ale inventatorilor artei filmului, au ajuns şi īn alte oraşe – Iaşi, Craiova, Galaţi, Brăila etc., spectacolele nemaifiind un privilegiu al protipendadelor, ele devenind populare şi bucurāndu-se de o atenţie neaşteptată din partea spectatorilor, care urmăreau cu sufletul la gură filmele proiectate de operatorii fraţilor Lumičre, deveniţi un fel de comis-voiajori ai cinematografului.


Impresarul primelor reprezentaţii de cinematograf din ţara noastră a fost Schurmann, acelaşi sponsor care susţinuse cunoscutele vedete ale veacului al XIX-lea: Adelina Patti şi Eleonora Duse.


Un an mai tārziu, ziarul, care adăpostise primele reprezentaţii cinematografice din Romānia, anunţa īn programul zilei de luni, 25 iunie 1897, primele vederi romāneşti, act ce marchează primele actualităţi. Ele aveau să fie filmate de fotograful francez Paul Menu şi aveau următoarele subiecte – Bastimentele flotilei de pe Dunăre, Bufetul de la şosea, Cāntarul la hipodromul Băneasa, Exerciţiile marinarilor flotilei de pe Dunăre, Inundaţiile de la Galaţi, Terasa cafenelei Capşa, Tārgul Moşilor, La şosea, Defilarea, MS Regele călare, MS Regina īn trăsură şi MS Regele călare revenind la Palat. Cele 17 filme, unele subiecte avānd mai multe episoade, prezentate īn vara de acum 114 ani, vor deveni incunabulele cinematografiei romāneşti, spaţiu al artei născute sub semnul documentarului, instrumentele filmului de ficţiune devenind familiare romānilor abia 15 ani mai tārziu.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul