Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Cătălina către Mihai Eminescu

        Valeria Sitaru

Domnule Eminescu,


Vă scriu dintr-un sentiment de nemulţumire, prea am ajuns o controversată din pricina relaţiei cu Luceafărul. Zic relaţie, deşi eminescologii o numesc poveste. Să nu vă supăraţi pe mine, dar n-a prea fost poveste. Geaba aţi tras-o D-Voastră  de păr, dintr-un basm, cu a fost odată ca-n poveşti, a fost ca niciodată... Mai īntāi, să mă fi lămurit ce i-am fost eu Luceafărului. Un simbol? O terestră? O mărginită? Nu m-am ridicat prin văzduhuri pentru că asta e limita omenească, ceea ce şi pe D-Voastră v-a ţinut īn loc cānd aţi recunoscut că sacrificiile pe care ni le impune viaţa sunt exagerate. Doar dorul e nemărginit, de-a pururea pedepsit să nu se-mplinească.


Deşi vorbea pe şleau, n-aveam cum să pricep ce zicea Luceafărul. Nici pe D-Voastră  nu v-a īnţeles omenirea. Ba, prin anumite locuri, nici eu. Ce vrea să zică: vede Luceafărul şi-ncetişor dorinţele-i īncrede? Īn acele clipe eram īmbătată de amor, ridicasem ochii... Am sperat să mă-nţeleagă, să coboare-n jos, cu blāndeţe, alunecānd. Pe-o rază, de-a dreptul, pe ce poate, să mă lumineze. Şi? Ce mi-a răspuns, tremurānd cu ranchiună de geniu? Ce-ţi pasă ţie, chip de lut, dac-oi fi eu sau altul? Cum de lut, domnule Eminescu? Dintr-o dată, nu mai eram o prea frumoasa fată, fecioară īntre sfinţi, lună īntre stele, văpaie, odor... Şi cāt īl iubeam, rece cum era.


Īmi promitea palate de mărgean. Da, dar unde? Īn lumea subacvatică? Să m-arunc după El īn mare? Să mă rotesc pe-acolo-n cercuri, īn adāncul necunoscut, pānă mă lua cu ameţeală? Era īnfăşurat şi-n giulgiu, cu faţa albă ca de ceară, de-i săreau scāntei din ochi, mai lua foc şi casa. Frumos i-aţi zis: un mort frumos cu ochii vii. Mie mi s-a părut, totuşi, că nici ochii nu erau prea vii, m-a luat cu frig de la sticleala lor. Apăreau numai noaptea. Abia stingeam lampa şi, hop!, mă trezeam cu ei pe buze. L-am rugat politicos să termine cu nemurirea, cu profunzimile mistice, cu setea de absolut, cu Şopenhauer... Ce să fac cu nimbul nemuririi pe pămānt? Şopenhauer, ştiţi prea bine, l-a amestecat pe Platon cu Buda şi orice vis īl transforma īn coşmar. Degeaba cānta la flaut, era surd de-o ureche – mi-au spus rudele mele īmpărăteşti că nu suporta nici să-l contrazici. Nega viaţa. S-a lăudat cu ascetismul, dar nu l-a practicat. Amorul era inamicul lui numărul 1, plăcerea – o odihnă trecătoare... Păcat de Atma, cāinele lui, cāt l-o fi chinuit strigāndu-i īn bot că e prost ca un om. Apoi, Luceafărul ăsta al D-Voastră  s-a rupt din locul lui de sus şi a dispărut. Nopţi şi nopţi. Ce era să fac? Nu era normal să-mi găsesc o alinare, domnule Eminescu? Un alintător. Noroc cu băiatul-paj, rumen, frumos, m-a văzut pe gānduri, m-a făcut să rād şi mi-a arătat, din bob īn bob, ce e amorul. Cu binişorul! Sub tei, cānd īmi era lumea mai dragă, iar, hop!, Luceafărul. Cine să-l mai īnţeleagă? I-am spus şi lui Cătălin despre faţa palidă care nu-mi da pace, despre drama cunoaşterii şi caii verzi de prin stele. Cătălin a zis să fugim īn lume. Voioşi, teferi, fără dor de părinţi (că şi-aşa mă ţineau īnchisă īn fum negru de tămāie să ascult operă), fără vis de Luceferi... Cum era să-mi ajungă doar o oră de iubire?


Ce bine mi-era cu ochii mei nemişcători sub ai lui Cătălin! El m-a īnvăţat arta de a mă īnălţa pe călcāie, īn timp ce el mă ridica de subţiori. Suspinam, da, uimită, distrată, ruşinoasă, drăgălaşă, ne potriveam. Asta e o poveste, domnule Eminescu. Nu cununi de stele-n păr, ci pălărie, botine, corsete cu dantele albastre. Nu luciri fără viaţă, ci păsărele cu vānătoru-n laţ. Iaca, umblu cu Cătălin prin lumea largă, ne sărutăm. Mai vreau, mai nu mă las. Am dat poezia pe faţă, domnule Eminescu. Nu vreau să deturnez mitul geniului neīnţeles al culturii romāne, dar doamna Veronica cāt o fi avut şi dumneaei de īndurat īn relaţia cu D-Voastră ? Sau poveste. Şi ce frumoasă era...
Cătălina

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul