Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
0
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Marele Premiu OVIDIUS, 2011

        Milan Kundera

A zecea ediţie a Festivalului Internaţional „Zile şi Nopţi de Literatură”, organizat de Uniunea Scriitorilor din România la Neptun şi Mangalia în perioada 10-12 iunie 2011, s-a încheiat. Au participat peste şaizeci de scriitori, traducători, editori, critici şi redactori de presă literară, din ţară şi de peste hotare (Belgia, Franţa, Ger­mania, Marea Britanie, Grecia, Israel, Italia, Muntenegru, Polonia, Republica Moldova, Rusia, Serbia, Slovenia şi SUA), acoperind întreaga arie de manifestare a culturii scrise.


În cele două sesiuni de lecturi au citit din creaţiile lor poetice: George Szirtes, Corneliu Antoniu, Marlena Braester, Veronika Dintinjana, Daniel Bănulescu, Dagmar Dusil, Linda Maria Baros, Jacques Fournier, Andrei Bodiu, Haim Nagid, Magda Cârneci, Irina Nechit, Gabriel Chifu, Ronny Someck, Emilia Dabu, Adrian Sângeorzan, Denisa Comănescu, Adrian Alui Gheorghe, Monica Săvulescu Voudouri, Kiril Kovaldji, Ruxandra Cesereanu, Naim Araydi, Horia Gârbea, Leo Butnaru, Tadeusz Dąbrowski, Carmen Firan, Nicolae Coande, Andrey Gritsman, Dinu Flămând, Barbara Korun, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Riri Manor, Robert Şerban, Jan H. Mysjkin, Varujan Vosganian, Miodrag Raičević, Michael Astner, Martin Woodside.


În cadrul colocviului cu tema LITERATURA FĂRĂ FRONTIERE? Exil – Exil interior – Exil în propria limbă, şi-au exprimat punctele de vedere Haim Nagid, Dagmar Dusil, Horia Gârbea, Ronny Someck, Leo Butnaru, Ruxandra Cesereanu, Monica Săvulescu Voudouri, Andrey Gritsman, Bujor Nedelcovici, George Szirtes, Marlena Braester, Naim Araidy, Andrei Bodiu, Florin Toma, Linda Maria Baros, Jacques Fournier, Nicolae Coande, Carmen Firan.


Sesiunile de comunicări au fost urmate de dezbateri la care au luat cuvântul, printre alţii, Matei Vişniec, Nicolae Prelipceanu, Riri Sylvia Manor, Varujan Vosganian, Gabriela Adameşteanu, Emilia Dabu, Gabriel Dimisianu. Sesiunile au fost moderate de Nicolae Manolescu şi Mihai Zamfir.


Şi la această ediţie s-au decernat, în cadrul unei ceremonii oficiale, cele două premii tradiţionale ale Festivalului, Marele Premiu OVIDIUS şi Premiul Festivalului.


Prin decizia Juriului Festivalului – format din Nicolae Manolescu (preşedintele Juriului), Gabriel Dimisianu şi Gabriel Chifu –, laureatul Premiului Festivalului ediţia 2011 a fost tânărul scriitor Ognjen SPAHIĆ (Muntenegru). Premiul, în valoare de 5.000 de euro, a fost acordat de Primăria Municipiului Mangalia – reprezentată, la Gala decernării, de Lucian Faliboga – şi de Uniunea Scriitorilor din România.


Laureatul Marelui Premiu OVIDIUS, ediţia 2011, a fost desemnat scriitorul Milan KUNDERA (Franţa). Printr-o scrisoare adresată preşedintelui Juriului, Milan Kundera a acceptat premiul cu gratitudine, specificând că, din motive de sănătate, nu poate participa la ceremonie. A donat acest premiu, în valoare de 10.000 de euro, Editurii Humanitas – care a editat de-a lungul vremii mai toate volumele autorului –, cu menţiunea ca banii să aibă ca destinaţie sprijinirea literaturii române. Premiul, acordat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, a fost înmânat lui Gabriel Liiceanu în prezenţa Irinei Cajal, subsecretar de stat.


În cadrul ceremoniei, au ţinut scurte alocuţiuni Irina Cajal, Lucian Faliboga, Ognjen Spahić şi Gabriel Liiceanu.


Partenerilor tradiţionali – Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Primăria Municipiului Mangalia, Institutul Cultural Român şi Institutul Polonez – li se alătură, la această ediţie, Ambasada Israel în România şi Flemish Literature Fund. Toţi partenerii sunt şi coorganizatori ai ediţiei 2011.


Parteneri media: România literară, Ramuri, Jurnalul Naţional, Luceafărul de dimineaţă, Societatea Română de Radiodifuziune şi Agenţia Cook Communications.
Alături de Uniunea Scriitorilor se regăsesc şi anul acesta Hotel President (Mangalia), Hotel Cocor (Neptun), Hotel Elizeu şi Hotel UNIQUE (Bucureşti).


Participanţii la a X-a ediţie a Festivalului „Zile şi Nopţi de Literatură” – 2011 au fost următorii:


Belgia: Jan H. MYSJKIN
Franţa: Linda Maria BAROS, Dinu FLĂMÂND, Jacques FOURNIER, Bujor NEDELCOVICI, Matei VIŞNIEC
Germania: Dagmar DUSIL
Marea Britanie: George SZIRTES
Grecia: Monica SĂVULESCU VOUDOURI
Israel: Naim ARAIDY, Marlena BRAESTER, Riri Sylvia MANOR, Haim NAGID, Ronny SOMECK
Italia: Andrea BAJANI
Muntenegru: Ognjen SPAHIĆ
Polonia: Tadeusz DĄBROWSKI
Republica Moldova: Leo BUTNARU, Irina NECHIT
România: Gabriela ADAMEŞTEANU, Adrian ALUI GHEORGHE, Corneliu ANTONIU, Michael ASTNER, Daniel BĂNULESCU, Florin BICAN, An­drei BODIU, Magda CÂRNECI, Ruxandra CESEREANU, Gabriel CHIFU, Nicolae COANDE, Denisa COMĂNESCU, Dan CRISTEA, Emilia DABU, Gabriel DIMISIANU, Horia GÂRBEA, Irina HOREA, Cons­tan­tin LUPEANU, Nicolae MANOLESCU, Adrian PO­PESCU, Nicolae PRELIPCEANU, Robert ŞERBAN, Florin TOMA, Luminiţa VOINA-RĂUŢ, Varujan VOSGANIAN, Mihai ZAMFIR
Rusia: Kiril KOVALDJI
Serbia: Vladimir KECMANOVIĆ, Miodrag RAI­ČEVIĆ
Slovenia: Veronika DINTINJANA, Barbara KO­RUN
SUA: Carmen FIRAN, Andrey GRITSMAN, Adrian SÂNGEORZAN, Martin WOODSIDE


Milan Kundera (născut pe 1 aprilie 1929 la Brno, Cehoslovacia) este un cunoscut romancier şi un eseist francez de origine cehă. Trăieşte în Franţa din 1975, fiind cetăţean francez din 1981.


În 1968, Milan Kundera era deja un scriitor cunoscut întrucât publicase până atunci poezie, teatru, eseuri, iar primul său roman, Gluma, şi nuvelele adunate în volumul Iubiri caraghi­oase fuseseră tipărite în ultimul an în peste 150.000 de exemplare. Kundera, împreună cu alţi artişti şi scriitori cehi, printre care şi Václav Havel, a fost implicat în mişcarea de emancipare politică cunoscută ca Primăvara de la Praga, o perioadă în care un regim democratic a fost în cele din urmă strivit de intervenţia brutală a armatei so­vietice şi aliaţilor ei care au participat la invadarea Cehoslovaciei, dintre care au lipsit doar România şi Albania.


În primul său roman, Gluma, parcă presimţind viitoarea invazie sovietică, Kundera scrisese o satiră la adresa totalitarismului din era comunistă. Din acest motiv i-a fost ridicat dreptul de semnatură şi au urmat represaliile. Noile autorităţi cehe prosovietice l-au exclus de la Catedra de literatură universală pe care o ocupa la Academia de Film şi i-au eliminat cărţile din toate bibliotecile Cehoslovaciei.


În 1975, Kundera a fugit în Franţa. Următorul roman, Viaţa e în altă parte, i-a apărut în 1979 în Franţa, iar doi ani mai târziu autorul însuşi se stabilea aici, devenind, în scurt timp un scriitor de faimă internaţională, tradus în toate limbile importante ale lumii. Viaţa e în altă parte este, în egală măsură, un roman, o colecţie de povestiri şi şi o culegere din visele autorului.


În 1984, a publicat Insuportabila uşurătate a fiinţei, pe care, în ciuda faptului că e cea mai cunoscută dintre cărţile sale, Kundera o consideră drept cea mai proastă. În 1988, regizorul american Philip Kaufman a ecranizat-o.


În 1990, Kundera a publicat Nemurirea (roman care are un subtext mai curând filosofic şi nu unul politic, ca celelalte romane), urmat de Lentoarea (1994), Identitatea (1998), Ignoranţa (2000) şi Perdeaua care cade (2005).


Traduceri în limba română
Gluma, Ridicole iubiri, Viaţa e în altă parte, Insuportabila uşurătate a fiinţei, Valsul de adio, Cartea râsului şi a uitării, Lentoarea, Identitatea, Ignoranţa, Nemurirea.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul