Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

De la baroc la muzica de astăzi

        Costin Tuchilă

13 orchestre mari din Europa, 14 orchestre de cameră din lume, 19 formaţii camerale, 6 coruri, 41 de solişti în concerte, 6 solişti în recital, totul într-un veritabil maraton muzical de trei săptămâni şi jumătate: Festivalul Internaţional „George Enescu”, ediţie cu număr rotund, a XX-a, care se va desfăşura la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară (Cluj, Iaşi, Timişoara, Craiova, Sibiu, Târgu-Mureş, Arad) în perioada 1-25 septembrie 2011. Directorul festivalului este Ioan Holender.


Manifestarea, înscrisă de mult printre cele mai importante evenimente de gen din lume, are o tradiţie de peste o jumătate de secol, prima ediţie a festivalului având loc în 1958 (4-22 septembrie 1958), la trei ani de la moartea lui George Enescu. „Schimb cultural, excelenţă şi noi descoperiri de rang înalt” – spun organizatorii – sunt printre semnele distinctive ale acestei ediţii a Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu”. Obligativitatea de a cuprinde în programul fiecărei formaţii o lucrare de Enescu este un element esenţial, păstrat de la înfiinţarea festivalului, excepţiile fiind, şi în această edi­ţie, puţine. Urmând experienţa ediţiilor anterioare, care s-a dovedit una de succes, festivalul este structurat pe serii de concerte şi spectacole cu identitate bine definită: „Mari orchestre ale lumii”, „Recitaluri şi concerte camerale”, „Concertele de la miezul nopţii”, „World music”, „Spectacole de operă şi balet”, „Muzica secolului XXI/Enescu şi contemporanii săi”. Dintre acestea, „World music” este o serie nouă, a actualei ediţii, propunându-şi să prezinte „istoriile muzicale” ale timpului prezent, în diversitatea lor de forme, căutări, interferenţe de limbaj, de la spiritualitatea specifică a şcolilor naţionale la „filonul vital caracteristic fiecărui popor în parte”. Ideea care a stat la baza acestei noi serii de concerte este legată de una dintre contribuţiile esenţiale aduse de Enescu în muzica universală: utilizarea într-un limbaj modern a elementelor specific naţionale. Cu această ocazie, sunt programate ansambluri care vor prezenta prelucrări ale muzicii indiene, japoneze, argentiniene, libaneze, marocane etc.


Seria „Muzica secolului XXI” se doreşte, conform prezentării din programul festivalului, „oglinda pulverizărilor care încep din secolul XX şi include o varietate de «şcoli» şi estetici. În acest context, «clasice» ar putea să pară Simfoniile a IV-a şi a V-a ale lui George Enescu, în orchestraţia lui Pascal Bentoiu, la fel şi nume precum Arvo Pärt, John Adams, Darius Milhaud, Leonard Bernstein. Ne întindem privirile timp de un secol până la numeroase prime audiţii, în special ale compozitorilor români”. Chiar dacă muzica nouă are puţină audienţă la publicul larg, mi se pare absolut normal ca un festival care poartă numele lui George Enescu să o promoveze cu curaj, încercând, astfel, să o impună.


 „Concertele de la miezul nopţii”, găzduite de Ateneul Român (ora 22.30), au cuprins până acum muzică din perioada barocului, interpretată de formaţii specializate în acest stil. Anul acesta, la serile cu lucrări baroce se adaugă concerte cu piese clasice şi romantice din prima jumătate a secolului al XIX-lea: integrala simfoniilor lui Schu­mann în viziunea lui Christian Zacharias şi a Orchestrei de Cameră din Lausanne (9, 10, 11 septembrie), simfonii şi concerte de Mendelssohn-Bartholdy cu Kamerata Salzburg şi dirijorul Cristian Mandeal (16, 17, 18 septembrie) şi, în ultimele zile ale festivalului (23 şi 24 septembrie), oratoriile Creaţiunea şi Anotimpurile de Haydn, cu Orchestra of The Age of Enlightenment şi Corul of The Enlightenment, dirijate de Trevor Pinnock şi Adam Fischer.
La Sala Palatului din Bucureşti vor avea loc concertele din seria „Mari orchestre ale lumii”, care se anunţă, ca şi la ediţiile precedente, pline de interes. Vom asculta, în general cu câte două programe, orchestre celebre, cu dirijori şi solişti de renume internaţional. Excepţia o constituie Filarmonica din Viena, care va susţine un singur concert (16 septembrie, ora 19.30), în programul căruia apar Simfonia nr. 5 în Fa major de Dvořák şi Intermezzi pentru orchestră de coarde de Enescu, dirijor: Franz Welser Möst. La pupitrul Orchestrei Teatrului Mariinski din St. Petersburg se va afla Valeri Gergiev (11 şi 12 septembrie), lucrarea enesciană aleasă fiind Simfonia nr. 3 în Do major, cu cor, alături de Tablouri dintr-o expoziţie de Musorgski/Ravel, piese de Scriabin (Prometeu), Wagner (Uvertura operei Tannhäuser), Richard Strauss (O viaţă de erou). Zubin Mehta şi Orchestra Filarmonicii din Israel vor prezenta un program integral Ceaikovski (Andante cantabile pentru violoncel şi orchestră, Concertul în Re major pentru vioară şi orchestră, solist: Vadim Repin, Simfonia nr. 4 în fa minor, 19 septembrie) şi, în al doilea concert, Uvertura de concert pe teme în caracter popular românesc de Enescu, Concertul nr. 2 în Si bemol Major pentru pian şi or­chestră de Brahms (solist: Yefim Bronfman) şi Simfonia nr. 5 în do diez minor de Mahler (20 septembrie). Simfonia nr. 9 în Re major de Mahler se află în primul program al Orchestrei Naţionale a Franţei, dirijată de Daniele Gatti (24 septembrie). Celălalt concert, din 25 septembrie, la închiderea festivalului, cuprinde Uvertura tragică de Brahms, Simfonia concertantă pentru violoncel şi orchestră de Enescu (solistă: Han-Na Chang), Iberia de Debussy şi Bolero de Ravel. Fiind anul Mahler (100 de ani de la moarte la 18 mai 2011), o altă simfonie a compozitorului austriac, a VI-a, în la minor, se află în programul lui London Symphony Orchestra, dirijată de Horia Andreescu (8 septembrie). Daniel  Barenboim, în calitate de dirijor şi solist, şi Staatskapelle Berlin propun muzică de Mozart (Concertele nr. 22 şi nr. 24 pentru pian şi orchestră), Bruckner (Simfonia nr. 7 în Mi major) şi Liszt (Simfonia pentru „Divina Comedie” a lui Dante, 13 şi 14 septembrie). Royal Liverpool Philharmonic Orchestra va fi dirijată de Vasili Petrenko în două programe dominate de muzica rusească (Simfonia nr. 7 în do diez minor şi Concertul nr. 3 în Do major pentru pian şi orchestră de Prokofiev, Simfonia în trei mişcări de Stravinski, Simfonia nr. 3 în la minor de Rahmaninov, 17 şi 18 septembrie). Antonio Pappano va conduce Orchestra Academiei Naţionale Santa Cecilia din Roma, care o va avea ca solistă pe pianista Hélčne Grimaud (Concertul nr. 1 în re minor pentru pian şi orchestră de Brahms) în prima seară (21 septembrie), încheiată cu Simfonia nr. 6 in si minor „Patetica” de Ceaikovski. În seara următoare, programul orchestrei italiane este alcătuit din Simfonia de cameră de Enescu, Concertul nr. 2 în do minor pentru pian şi orchestră de Rahmaninov (solist: Denis Matsuev) şi Şeherezada de Rimski-Korsakov. Poemul Vox maris de George Enescu va putea fi ascultat sub bagheta dirijorului Ghenadi Rojdestvenski, care îşi va încheia programul cu Ivan cel Groaznic de Prokofiev (Orchestra Filarmonicii „George Enescu” din Bucureşti, 10 septembrie).


Dintre ansamblurile camerale invitate în festival trebuie amintite St. Martin in The Fields, Kremerata Baltica, cu Gidon Kremer solist şi dirijor, care va interpreta şi Octuorul de Enescu (21 septembrie), Amsterdam Baro­que Orchestra, condusă de Ton Koopman, cu program Mozart (Recviemul, Ave Verum Corpus, Missa Încoronării, 22 septembrie), Venice Baroque Orchestra, Orchestra de Cameră din Lausanne, Kamerata Salzburg.


Unul dintre capetele de afiş ale acestei ediţii a festivalului este noua producţie cu Oedipe a Operei Naţionale din Bucureşti, cu Ştefan Ignat, Ionuţ Pascu, Horia Sandu, Pompeiu Hărăşteanu, Oana Andra, Crina Zancu în distribuţie, sub bagheta lui Tiberiu Soare, regia aparţinându-i Andei Tăbăcaru Hogea (15 septembrie). Opera bucureşteană va mai prezenta în festival o premieră, Lohengrin de Wagner, sub bagheta lui Cristian Mandeal (3 septembrie), şi spectacolul cu Evgheni Oneghin de Ceaikovski (21 şi 23 septembrie). În sala Teatrului Naţional din Bucureşti vom putea urmări în 20 septembrie o coproducţie internaţională cu Romeo şi Julieta pe muzica lui Berlioz, în coregrafia lui Thierry Malandain.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul