Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Din istorie în prezent

        


Revista „Dacia literară“, Iaşi


Iniţiator şi coordonator al seriei noi: Lucian Vasiliu


„Luceafărul“… Laurenţian



Între anii 1972-1974 mă aflam în Bucureşti, elev al Şcolii Postliceale de Biblioteconomie. Aveam 19 ani…


Citeam, scriam, frecventam cenacluri literare, vizitam muzee, hălăduiam prin Cimitirul Bellu…


În primăvara anului 1973 m-am dus să-i fac o vizită poetului şi eseistului Dan Laurenţiu. Pe atunci, redacţia revistei „Luceafărul“ se afla într-o casă veche de pe strada Ana Ipătescu.


Ştiam multe despre Dan Laurenţiu: era din localitatea Podu Iloaiei, de lângă Iaşi, absolvise Filosofia, lucrase un timp la revista „Cronica“, legase o prietenie specială cu junii poeţi orfici Mihai Ursachi şi Cezar Ivănescu, în anii studenţiei ieşene.


M-am recomandat. I-am înmânat vreo 15 poezii în manuscris. M-a invitat să iau loc pe un scăunel de lângă biroul lui. Aflând că sunt bârlădean cu tangenţe ieşene, profitând şi de faptul că la ora aceea matinală redacţia era aproape pustie, mi-a oferit o cafea şi a început să-mi citească textele.


S-a oprit, încântat, la poemul pe care i-l dedicasem lui Mihai Ursachi.


– Este marele meu prieten de la Iaşi! a exclamat Dan Laurenţiu, cu privirea lui de fachir rătăcit pe mal dâmboviţean. Dar să ştii că el îşi scrie numele URSACHI, cu i, nu… Ursache (aşa cum îl grafiasem eu)!


A luat o cariocă dintr-un borcan pentru iaurt, plin de condeie, a corectat, murmurând: – Aşadar, tinere poet, Ursachi, nu Ursache!


Acum, cu gândul la cei 3… orfici (Laurenţiu, Ursachi, Ivănescu), echipa de la revista „Dacia literară“ priveşte admirativ câmpul spiritual, astral, cu „Luceafărul“ terestru aflat la aniversare (lumină, armonie, travaliu expresiv).



* * *


Grupul de presă on-line „Intermundus Media“


Înfiinţată în 1958 ca o continuare posibilă a publicaţiei ardeleneşti omonime – creaţie a lui Octav Tăslăoanu la începutul secolului trecut – revista „Luceafărul“ (care iniţial ar fi trebuit să aibă ca titlu „Mioriţa“) şi-a confirmat numele  simbolic în decenii de acţiune neîntreruptă situată sub semnul lecţiei eminesciene. Revista, „eminesciană“ ca atitudine şi obiective, îngrijindu-se de vocile noi şi de continuitatea răspândirii marilor valori, a avut – în ciuda unor fluctuaţii inevitabile – ecou şi prestigiu şi, până la urmă, a făcut „epocă“. Istoria ei va trebui scrisă atunci când privirea calmă va fi posibilă şi semnificaţia  acţiunii ei – căutată. Viitorul o va confirma într-o Românie mai senină decât cea de azi.


* * *


Revista „Viaţa Românească“


Redactor-şef: Nicolae Prelipceanu



Ce mai înseamnă azi


50 de ani!



Semicentenarul Luceafărului vine alături de centenarul SSR, pe care ni l-am însuşit cu toţii. Îi urez acestei tinere semicentenare să-şi continue calea deschisă, eliberată de cam murdarele campanii antedecembriste, cu ridicolul protocronism în frunte. Ca unul care am participat la prima deschidere a revistei, în 1990, alături de Laurenţiu Ulici, mă simt solidar cu Dan Cristea şi cu noua direcţie a întregii redacţii de a o readuce în prima linie a vieţii literare româneşti. O revistă vie, cu cronici care trebuie neapărat citite, cu atitudini vesele şi triste, „Luceafărul“ de azi tinde să devină ceea ce aşteaptă de la un săptămânal cititorul antrenat. Vă rog să mă scuzaţi, dragi prieteni, dacă la centenar o să fiu ceva mai obosit; o să trebuiască să vă dispensaţi de salutul meu, dar sper să fie altele, mai entuziaste şi mai temeinice.



* * *


Revista „Steaua“, Cluj-Napoca


Director: Aurel Rău;


Redactor-şef: Adrian Popescu



La sărbătoarea „Luceafărului“



Colegii de scris de dincoace de munţi salută condeiele mai vechi şi mai noi ale revistei „Luceafărul“ – importantă publicaţie românească –, una care a ştiut să promoveze literatura de actualitate, valorile perene.


Salutăm astfel o continuitate şi o situare într-un viu prezent.


Dintr-o urare de stea, îi dorim revistei sărbătorite ca, mereu, sus să răsară!…



* * *


Revista „Paradigma XXI“, Drobeta Turnu-Severin



Semicentenarul revistei Luceafărul“ ne prilejuieşte nouă, celor (mult) mai tineri, ca prezenţă în spaţiul cultural românesc, bucuria de a vă fi alături în aceste momente de firească emoţie sărbătorească.


Primiţi, aşadar, salutul nostru cordial, împreună cu expresia celor mai calde şi mai sincere sentimente de preţuire pentru tot ceea ce a fost şi continuă să fie „Luceafărul“ în spiritualitatea vie a acestui popor.


Acum, după 50 de ani de apariţie neîntreruptă (performanţă cu care nu se pot mândri foarte multe publicaţii de la noi), realizăm cu toţii nu numai cu admiraţie, ci şi cu o, de înţeles şi de iertat, picătură de invidie colegială, că „Luceafărul“ are deja mai mult decât un trecut: are o istorie.


În semn de solidaritate literară, vă dorim şi un viitor pe măsură, încărcat de împliniri şi succese. (Redacţia)



* * *


Revista „Drama“


Director: Mircea Ghiţulescu



Luceafărul“ a creat încă de la apariţie o mare şi fertilă confuzie culturală. Dacă pomeneşti de „Luceafărul“, nu se ştie dacă e vorba de celebrul poem eminescian sau despre astrul dimineţii. Oricum, nu mai puţin cunoscuta revistă literară care poartă acest nume nu are decât de profitat din această confuzie. Revista a câştigat mereu prin schimbare. Poeţii vremii, Mihai Beniuc şi Mihu Dragomir, care s-au ocupat de primele numere ale revistei, au fost schimbaţi de romancierul Eugen Barbu, acesta de Adrian Păunescu, dar cel care a reuşit să facă posibilă continuitatea revistei în haosul de după 1990 a fost Marius Tupan. Înţepenită aproape două decenii într-o formula unică, noul „Luceafăr“ rezistă tot prin schimbare. Noua echipă redacţională condusă de Dan Cristea şi Horia Gârbea au făcut paşi mari pe calea schimbării şi, din ecourile pe care le-am recepţionat, „Luceafărul“ a devenit o revistă foarte citită. Sunt onorat să mă număr printre colaboratorii ei şi îmi doresc să trăim ca doi buni prieteni o sută de ani.



* * *


Revista „ARCAD@“



Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de apariţie a revistei „Luceafărul“, revista „ARCAD@“ vă urează cât mai multe succese în viitor. Revista „Luceafărul“ s-a impus pe piaţa culturală din România ca o prezenţă inedită, combinând stilurile şi apropiind literatura scrisă de tineri de literatura scrisă de mari maeştrii. Prin abordarea unică, „Luceafărul“ a devenit o bornă imposibil de ignorat în cultura română astăzi. Vă salutăm şi vă urăm o viaţă cât mai lungă şi cât mai multe îm­pliniri în viitor! (Redacţia)



* * *


Revista „Scrisul Românesc“, Craiova


Redactor-şef: Florea Firan



Ce vârstă minunată!


În constelaţia presei literare româneşti, „Luceafărul“ şi-a dobândit un loc distinct, remarcându-se prin debutarea şi încura­jarea talentelor tinere. Se spunea că celui care a primit „botezul“ „Luceafărului“ i s-a deschis şi calea spre afirmare şi ob­ţinerea statutului de scriitor.


Condusă de poeţi şi prozatori, eseişti şi critici literari de primă mărime şi având colaboratori pe aceeaşi măsură, „Lucea­fărul“ a devenit, alături de „România literară“ şi alte publicaţii importante, un adevărat reper pentru revuistica românească.


La această minunată vârstă, colectivul redacţional al revistei „Scrisul Românesc“ îşi exprimă gratitudinea faţă de cei care au întemeiat şi au condus publicaţia, faţă de colaboratorii de ieri şi de azi şi urează echipei actuale, condusă de criticul Dan Cristea, viaţă lungă şi frumoase împliniri!



* * *


Revista „Pro Saeculum”, Focşani


Redactor-şef: Mircea Dinutz



Felicitări la împlinirea a 50 de ani de la apariţie...


Luceafărul”, în anii săi cei mai buni, a fost una dintre revistele care ne-a încântat tinereţea, ne-a format şi ne-a ajutat să ne formăm gustul, să avem simţul valorii şi să-i respectăm pe aceia care ne dăruiesc sufletul lor – ofrandă. Ne-a ajutat să ne regăsim şi să iubim (lucid) literatura. Rămâne să ne reamintim, cu nostalgie, momentele ei de glorie şi de strălucire, de maturitate creatoare. Vă urez o viaţă cât mai lungă, numere cât mai consistente şi, mai ales, spirit critic – de care e mare nevoie!



* * *


Revista „Memoria”


Redactor-şef: Micaela Ghiţescu



„Memoria – revista gândirii arestate” felicită călduros, cu ocazia semicentenarului, revista „Luceafărul” – în care cu toţii am debutat cândva, în tinereţea noastră dificilă – urându-i o viaţă cât mai lungă şi rodnică, spre a sprijini în continuare cultivarea sensibilităţii literare şi a conştiinţei civice a cititorilor săi. La mulţi ani, „Lucefere”, şi un gând pios lui Marius Tupan.



* * *


Revista „Fereastra”


Director: Emil Proşcan



Draga noastră adolescenţă, numită revista „Luceafărul”


Noi, cei născuţi prin anii ’50, îţi rămânem datori pentru zbor, pentru libertatea puţină, dar adevărată, pe care o cumpăram de la chioşcurile de ziare.


Îţi rămânem datori pentru Nichita Stănescu, Ana Blandiana, Geo Dumitrescu, Nicolae Manolescu, Ioan Alexandru, Fănuş Neagu, Sânziana Pop, Marin Sorescu, Constantin Chiriţă, Ion Gheorghe, Cezar Baltag şi toţi ceilalţi idoli ai liceenilor care am fost cândva.


Îţi rămânem datori pentru speranţă, pentru iubire, pentru tristeţe şi, mai ales, pentru puterea de a redeveni o revistă a tinerilor – un merit incontestabil al actualei echipe manageriale.


La mulţi ani!



* * *


Revista „Vatra”, Târgu Mureş


Redactor: Alexandru Cistelecan



Îi doresc „Luceafărului viaţă lungă şi să revină cît mai repede la gloria şi vivacitatea din primii ani!



* * *


Revista „Ateneu”, Bacău



Nu orice publicaţie longevivă îşi păs­trea­ză şi vitalitatea. Revista „Luceafărul”, moşită în 1958, a câştigat strălucire înce­pând cu generaţia şaizeci şi a reuşit să rămână ulterior printre cele mai valoroase reviste de cultură. Este o bucurie că momentul ei aniversar, 50 de ani de apari­ţie neîntreruptă, o găseşte în haine noi impecabile, cu un conţinut demn de tradiţia ei remarcabilă şi cu o redacţie având personalităţi culturale de prim rang. Dan Cristea şi Horia Gârbea au preluat o ştafetă ce obligă şi, e vizibil deja, o duc către un loc de cinste, întru împlinirea şi dăinuirea culturii româneşti. Credem că vremea libertăţii visate în anii comunismului a venit pentru revista „Luceafărul” şi că ea va face să înflorească germenii puşi în trecut la temelia ei şi va da naştere altor germeni, ai viitorului. Îi dorim nesfârşită longevitate, vitalitate, avânt şi, ca şi până acum, o nedezminţită celebrare a tradiţiei noastre culturale, în consens cu cele mai înalte modele formative. Viaţă lungă şi prosperă! (Redacţia)



* * *


Revista „Ex Ponto”, Constanţa


Redactor-şef: Ovidiu Dunăreanu



Student, la douăzeci de ani, în ianuarie 1970, descoperit şi susţinut de Ştefan Bănulescu şi Sânziana Pop – pe care îi consider naşii mei literari –, debutam cu o povestire, în cadrul rubricii „Cei mai tineri autori”, în revista „Luceafărul”. În acel an fast şi hotărâtor pentru mine, au urmat şi alte colaborări. Dar mai ales după 1990, revista mi-a publicat, cu o deschidere totală, prozele, eseurile, însemnările trimise, mi-a semnalat şi comentat cu promptitudine şi obiectivitate cărţile. Aşa că „Luceafărul” a fost şi rămâne un reper esenţial în biografia mea literară. A fost şi rămâne revista tinerilor scriitori, una dintre cele mai prestigioase publicaţii de gen din spaţiul românesc, cu un program clar de promovare a performanţelor literare şi culturale naţionale şi universale, o publicaţie ofensivă, de actualitate, deschisă schimbului de idei, lipsită de inhibiţii şi complexe, călăuzită de spirit polemic şi exigenţă, un adversar de temut al imposturii, grafomaniei şi prostului gust, un teritoriu special, luminos, sub cerul căruia, înalt şi subtil, se poate trăi normal. Noua serie a revistei, de după dispariţia nedreaptă şi fulgerătoare a re­mar­cabilului prieten, proza­torul Marius Tupan, a impus şi o nouă echipă redacţională, avându-i în frunte pe neobosiţii şi excelenţii scriitori Dan Cristea şi Horia Gârbea.


La semicentenar, urez „Luceafărului” viaţă lungă şi lipsită de griji, iar confraţilor care-l fac săptămână de săp­tă­mână, să aibă sănătatea şi vigoarea de a-l ţine pe drumul marii perfor­manţe, cum şi-au propus, asigurându-i de preţuirea mea sinceră.



* * *


Revista „Caligraf”, Alexandria


Redactor-şef: Florea Burtan



O revista cu un nume atât de frumos nu are voie şi nu are dreptul să îmbătrânească. Şi nu va îmbătrâni niciodată, pentru că îi întreţine permanenta tinereţe şi prospeţime spirituală acea lumină misterioasă din care va fi fost zidită în urmă cu o jumătate de veac.


Parafrazându-l pe conjudeţeanul meu Marin Preda, aş spune că, dacă ţăranul său, atunci când descinde în Bucureşti, tot ţărani caută, subsemnatul tot „Luceafărul” caută. De bucuria şi plăcerea de a-mi vedea numele publi­cat. De dragul confraţilor şi al colegilor de generaţie adunaţi sub razele primi­toare şi generoase ale „Luceafărului”. De dragul noului chip al revistei întocmit de talentata, experimentata şi exigenta sa conducere de azi…


50 de ani… Doamne, ce vârstă tânără şi frumoa­să! La mulţi ani!

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul