Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
0
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Luceafărul şi lanterna

        Ioan Es. Pop



În martie 1990, cu o ocazie de care nu îmi mai aduc aminte, Laurenţiu Ulici m-a invitat să devin corector la „Luceafărul“, revistă a cărei conducere o preluase imediat după Revoluţie. Am fost atât de tulburat şi de mândru de această propunere, că nu mi-am revenit un an întreg. Când plecam acasă, la Vărai, şi le spuneam că sunt corector la „Luceafărul“, o spuneam de parcă pentru consătenii mei aceste cuvinte chiar însemnau ceva, când ei n-auziseră vreodată nici de meseria de corector, nici de revista „Luceafărul“.


Şi m-am alăturat cu mare sfială echipei, care la acea dată era vastă şi plină de nume mari, şi îi priveam pe ei, scriitorii din redacţie, ca pe nişte zei, căci se aflau acolo Dan C. Mihăilescu şi Ştefan Agopian, Eugen Uricaru şi Nicolae Prelipceanu, Sânziana Pop şi Cristian Popescu, Dan Laurenţiu şi Marius Tupan, Viorel Ştirbu şi Voicu Bugariu, Mircea Croitoru şi Alexandru Spânu şi, în plus, colaborau strâns cu revista Dan Cristea şi Mircea Ciobanu şi Fănuş Neagu şi Titus Popovici şi Corneliu Antim şi Marian Popescu şi Florin Manolescu şi Elisabeta Polihroniade şi atâţia alţii la pronunţarea numelor cărora mă înecam de emoţie.


Am trăit, alături de cei sus-numiţi, un an în paradis, un paradis precar din multe puncte de vedere, dar ce conta, când eu veneam din infernul de pe strada Olteţului 15, „unde viaţa se bea şi moartea se uită“…


Şi a mai fost ceva crucial pentru destinul meu: revista NOUĂZECI, pe care a visat-o Cristian Popescu, a susţinut-o cu patimă Cătălin Ţîrlea şi a îmbrăţişat-o Laurenţiu Ulici. Da, acolo chiar s-a descoperit pe sine o generaţie, cu Răzvan Petrescu şi Horia Gârbea, cu Lucian Vasilescu şi Daniel Bănulescu, cu Petre Barbu şi Radu Sergiu Ruba, cu Andrei Damian şi subsemnatul, cu Dan-Silviu Boerescu şi Marian Ilea, cu Paul Vinicius şi Nicoleta Pavel, cu Mihail Gălăţanu şi Vasile Baghiu.


A fost perioada în care mi-am copt prima carte şi am aflat că până şi neputinţa, eşecul şi ratarea pot fi convertite, sublimate şi poziti­vate, dacă unul din urma sau din faţa ta, îndreptând lanterna înspre tine, te face să înţelegi cât de mare îţi e umbra.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul