Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Artistul, un autoportret al filmului

        Călin Stănculescu

Aflat īn concurs la Festivalul de la Cannes de anul trecut, unde a cāştigat Marele Premiu al Juriului, filmul lui Michel Hazanavicius Artistul a recoltat de la īnceputul anului mai toate premiile importante – Globuri de Aur, premii ale Academiei Britanice de Film (BAFTA), şase premii Cesar, un premiu Goya, plus cinci Oscaruri importante (cel mai bun film, cea mai bună regie, cel mai bun actor, cele mai bune costume şi cea mai bună coloană sonoră). Contracandidatul său cel mai serios, filmul Hugo de Martin Scorsese a luat şi el cinci Oscaruri, dar la categorii mai puţin importante.


Prezent şi pe ecranele romāneşti, filmul lui Michel Hazanavicius a impresionat nu atāt prin neaşteptatul său caracter retro (film alb-negru, mut etc.), cāt prin calitatea evocării unei dramatice perioade din istoria celei de a şaptea arte. Trecerea de la mut la sonor nu s-a făcut fără grave conflicte īntre regizori, actori şi producători. Chaplin dă trei capodopere mute tocmai īn anii de īnceput ai sonorului (1928-1931), Clair (şi nu numai el) refuză sonorul şi filmul vorbit, teoreticienii nu prea dau mulţi bani pe noua jucărie tehnică. Ea s-a impus, totuşi, cu preţul trecerii īn uitare a unor generaţii īntregi de actori şi autori, cu tragedii personale nu departe de povestea filmului lui Hazanavicius. Tot aşa cum, astăzi, este refuzat 3D. Regizorul francez a compus eroului său un aer de Douglas Fairbanks, puţin mixat īn final cu Gene Kelly, parodiază chiar unele dintre filmele epocii, construieşte decoruri, costume şi atmosferă, elaborează o simpatică telenovelă a l’americaine, cu laitmotive specifice (nu lipsesc căţelul salvator, Uggie, şi, capabil de neaşteptate rezolvări de situaţii, valetul credincios dincolo de evoluţia financiară a stăpānului, tānăra neprofesionistă, care se impune īn jungla hollywoodiană, producătorul interesat de noile tehnici īn măsura īn care acestea sunt rentabile, personaj fin creionat de John Goodman, happy-end-ul moralizator). Spectacolul trebuie să continue! Cred că opera cineastului francez, de altfel turnată la Hollywood, face parte dintr-o familie mai largă, şi anume aceea a autoportretelor filmului din care fac parte şi Noaptea americană, al lui Truffaut, Bulevardul amurgului şi Mitul Fedorei, ale lui Wilder, Sclava iubirii, al lui Mihalkov, sau Opt şi jumătate, al lui Fellini, Totul de vānzare, de Wajda.


Artistul este un cuprinzător şi inspirat autoportret al filmului la ora devenirii sale din mut īn sonor şi vorbitor. Privit astfel, el ne poate cuceri prin acele adevăruri ale poveştii imaginate de Michel Hazanavicius, care a şi fost premiat pentru aceasta de Academia Europeană de Film, adevăruri ataşante, exprimate de personaje cu traiectorii existenţiale divergente pe fundalul unor dinamice prefaceri ale limbajului cinematografic.


Pe ecranele lunii martie se află unul dintre concurenţii Artistului de la Cannes, care a luat, de altfel, Marele Premiu al Juriului, Băiatul cu bicicleta, semnat de fraţii Jean-Pierre şi Luc Dardenne. Cyril (Thomas Doret) este un băieţel de zece ani, care creşte la o casă de copii, tatăl neavānd mijloace pentru a-l sprijini şi educa. Pānă la urmă, este adoptat de o tānără coafeză, Samantha (Ce­cile de France), căreia copilul īi dă mult de furcă. Ademenit de adolescenţi, mai degrabă familiarizaţi cu Codul Penal decāt cu şcoala, Cyril va participa la un soi de hold-up, cu posibile urmări catastrofale pentru viitorul său. Cum viaţa are şi poteci mai luminoase, o posibilă melodramă se transformă īntr-un fapt divers dublat de un moment de luciditate, care poate marca existenţa micului Cyril. Minimalist şi firesc, exprimat īntr-un elegant decor realist, filmul fraţilor Dardenne convinge prin excelenta cunoaştere a psihicului adolescentin, prin inspiraţia opţiunii pentru actori. Nu are efecte speciale.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul