Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Ion Agârbiceanu, în documente de arhivă

        Florin Costinescu

Scriitor şi inspector cultural


Puţini dintre scriitorii noştri au purtat în atitudinile lor cotidiene, în gestica lor socială, precum Ion Agârbiceanu, semnele acelei seninătăţi de natură superioară în care se contopesc înţelegerea opţiunii, în sens general, a semenilor, şi pasiunea dăruirii altruiste pentru cauze superioare, cu ample răsfrângeri în timp. Dacă îl privim în contextul istoric foarte special al Marii Uniri din 1918, înţelegem mai deplin statura inconfundabilă a personalităţii sale multiple, apropiată de aceea a unui „sfânt” coborât între oameni obişnuiţi.


În a sa Istorie a literaturii române, Eugen Lovinescu îl defineşte pe Ion Agârbiceanu, ca fiind „factorul esenţial al semănătorismului ardelean, al unui semănătorism întârziat faţă de cele moldovean şi muntean, primul reprezentat de M. Sadoveanu, iar al doilea de C. Sandu-Aldea, consecinţă firească a condiţiilor istorice diferite”. Criticul mai pune un accent făcând observaţia că semănătorismul scriitorului aparţinând noului spaţiu întregitor al României Mari „se află pe linia celui definit de N. Iorga, adică al unei literaturi ce pleacă şi se îndreaptă spre popor”. Aprecierea conţine un anume adevăr, dar ni se pare restrictivă, fiind parţială. H. Sanielevici, într-un studiu intitulat Citindu-l pe Agârbi­ceanu, adaugă un element esenţial arătând că „opera acestuia stă, în literatura română a acelei perioade, pe planul întâi, iar prin sinceritatea simţirii sale şi prin nobleţea sa morală îi întrece pe toţi ceilalţi scriitori de astăzi”. Această latură a nobleţii morale se regăseşte atât în opera sa literară, cât şi în publicistica şi angajarea sa civică dedicată transpunerii în faptă concretă a idealurilor glorioasei ASTRE transilvane. De altfel, el însuşi, în baza autorităţii sale în domeniu, evidenţia, în 1936, la împlinirea a 75 de ani de existenţă a acesteia, câteva din obiectivele sale: promovarea cărţii şi a gazetei scrise pe înţelesul poporului, lupta împotriva analfabetismului prin întemeierea de şcoli pentru adulţi la sate, cu ajutorul învăţătorilor şi al preoţilor; răspândirea în popor a bibliotecilor săteşti şi înfiinţarea celor dintâi case de citire etc.


Redăm, în premieră, mai jos, cinci documente de arhivă, ca ilustrare a activităţii intense a scriitorului, animată, în egală măsură, de conştiinţa sa de creator de valori spirituale cu impact naţional şi de intelectual al vremii sale.


Ion Agârbiceanu
Arhivele statului,
fond Casa Şc[oalelor], dos[ar] 1274/ 1929, f.12


Proces verbal,
Invitat de Desp[ărţământul]Turda al Astrei am ţinut la 7 Decembrie 1929 o conf[erinţă] despre „Generaţia de după război”, în sala de conf[erinţe] a oraşului, în faţa unui numeros public şcolar şi intelectual, precum meseriaşi şi ţărani
 D.c.m.s.
                                             Ion Agârbiceanu                                                                      Insp[ector] cult[ural]


Acelaşi fond
Proces verbal,
La 8 Dec[embrie] 1929 m-am prezentat la Centr[ul] Cult[ural] din com[una] Aleşd, jud. Bihor. Centru nou înf[iinţat] în Oct.1928 în locul Auseului. A ţinut câteva şezători culturale, la 24 Ian[uarie], 10 Mai, 1 Dec[embrie]. Am dat instrucţiuni în legătură cu ţinerea şedinţelor lunare. Există o mică bibl[iotecă] şcolară din 100 volume şi broşuri. Am lăsat instrucţii că dacă Bib[lioteca] existentă în Auşeu a fost a Centrului cult[ural] să se ia măsuri să fie mutată la noul Centru. Cititori, până acum, puţini. Am dat instructii în legătură cu viaţa economică a satului.
D.c.m.s. Ion Agârbiceanu
Insp. Cult. Reg. 1
[L.S.] Aleşd. Şc[oala]primară rurală
Acelaşi fond.



Arh. st. Buc. fond Casa Şc. Dos. 1274/1929
Proces verbal
La 10 Dec 1929 m-am prezentat la Centrul cultural din Vad, jud. Bihor. Activitatea centrului, submijlocie, cu toate îndrumările date anul trecut. Am pus în vedere conducătorului mutarea Centrului, dacă nu se începe o activitate mai sistematică. Deocamdată am încredinţat pe unul din d-nii învăţători locali la împărţirea cărţilor din bil(iotecă).
                                                                                                  D.c.m.s
                                              Ion Agârbiceanu
                                          Insp. cult. Reg. I


Proces verbal
La 15 Dec[embrie] am cercetat şc[oala] prim[ară] din Chistag, jud. Bihor pt. a mă convinge la faţa locului dacă nu ar fi potrivită pt. mutarea Centr[ului] Cult[ural] de la Vad aici. Am constatat că înv[ăţătorul] Augustin Fekete e un [h]arnic muncitor şi mare amator de cărţi. Personal, are o frumoasă bibliotecă. Bibl[ioteca] şc[olară] avea 40 vol[ume] şi broşuri. Şc[oala] va propune Cas[sei] Şc[oalelor] de a se trimite o Bib[iotecă]. 
                                                                                   D.c.m.s.
                                        Ion Agârbiceanu                                               Insp. Cult. Reg. 1


Domnule Administrator,
Vă rog să binevoiţi a dispune ordonanţarea diurnei mele pe luna decembrie, 1929, în temeiul raportului şi proceselor-verbale (7 buc.) aici alăturate, pe care să binevoiţi a le transpune Directorului Casei Şcoalelor şi Culturii poporului.
                                      La 21 Dec[embrie] 1929
                                             Cu multă stimă,
                                                  Ion Agârbiceanu                                                                                                          Insp. Cult. Reg.1
Urmare a demersului, se notează:
Liberat lei 15000
cu ord. de plată nr. 20898.
Cap. XII. Art. 115. Credit extraordinar Decret No.
Exerciţiul financiar 929


Domniei Sale, Domnului Administrator al Casei Şcoalelor şi Culturii Poporului, Bucureşti



Ministerul Instrucţiunii
Nr. 54797 din 18 Dec. 1929 Casa Şcoalelor
şi a Culturii Poporului
Regiunea 1 culturală

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul