Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Ia cartea, neamule!

        Mariana Criş


Salonul Bookfest, Complexul Expoziţional Romexpo




În pavilioanele 13, 14, 15, 16 şi 17 ale Complexului Expoziţional Romexpo, pe o suprafaţă de 14.000 metri pătraţi, s-a desfăşurat, în perioada 4-8 iunie, cea de a treia ediţie a Salonului de Carte Bookfest. La această manifestare editorială, cu un caracter comercial, au fost prezente 160 de edituri şi aproximativ 50.000 titluri. Printre „vedetele“ salonului s-au numărat Orhan Pamuk, laureatul Premiului Nobel pentru literatură în 2006, Andrei Kurkov, din Ucraina, tânăra Irina Denejkina din Rusia, Peter Esterhazy din Ungaria.


Răcoare, soare şi chef de o bere, cam asta ţi-ai fi dorit la acest început de iunie. Numai că mulţi dintre noi au trebuit să renunţe la câteva halbe de bere în plus, pentru că Grigore Arsene ne-a invitat la Romexpo. Dar nu în Pavilionul Central, ci în cele cinci spaţii mai mici. Contra unui bilet de 5 lei, după ce ai parcurs drumul până aproape de Pavilionul Central, la dreapta se întindeau frumos pavilioanele care-ţi ofereau cărţi, majoritatea cu reduceri de preţ. Ce poţi să spui în faţa unei asemenea oferte? Renunţi la halbele cu pricina, la o cafea pe o terasă şi, în pas vioi, te îndrepţi la poamele lăudate ale editurilor. „Bookfest 2008 înseamnă, mai mult ca în ediţiile precedente, spectacol, evenimente, sărbătoare. Am dorit să facem din Bookfest un loc în care publicul amator de lectură să descopere cărţi pentru orice domeniu de interes, orice gust, nivel sau moment, dar şi concerte, filme, happening-uri care să reprezinte o alternativă demnă de luat în seamă pentru petrecerea timpului liber pe parcursul celor 5 zile. Ediţia din acest an se desfăşoară sub sloganul «cărţile au răspunsuri» şi doresc să invit publicul să vină la Bookfest, să le caute şi să le găsească“ – a fost de părere Grigore Arsene, pre­şe­dintele Asociaţiei Editorilor din România, organizatorul principal al salonului.



„Aşteptaţi, nu avem oameni“



Cu invitaţia făcută, caut să găsesc titlurile care m-ar interesa. Dar, ce să vezi? Mai ales în prima zi, mulţi care erau prezenţi nu ştiau unde să găsească standurile editurilor care îi interesau. În ciuda afişelor puse la aproape zece intrări în pavilioane, care te anunţau că la etajul Pavilionului 15 poţi găsi harta expoziţională şi informaţiile dorite, cei care ardeau de nerăbdare să cumpere cărţi mai ieftine au tot cutreierat în stânga şi în dreapta, pentru că birourile galbene de la intrarea în Pavilionul 14, care păreau destinate informării vizitatorilor, erau goale sau, cel puţin, în spatele lor nu existau reprezentanţi ai organizatorilor. În fine, după ce ai reuşit să treci de masa dezorientaţilor, ai ajuns la etajul Pavilionului 15, unde şi acolo programul şi harta nu ţi se ofereau cu prea multă bunăvoinţă. Dar, asta e, aşa se întâmplă pe malurile Dâmboviţei. „Nu prea avem oameni. Aşa că aşteptaţi. Nu vă mai înghesuiţi“ – se auzea vocea persoanei care se afla la un computer, negrăbindu-se a-ţi da ceea ce doreai. După ce, cu multă greutate ai reuşit să ai în mână programul târgului şi harta, a început călătoria. Cărţi, CD, afişe viu colorate, banner-ul cu Orhan Pamuk la standul Editurii Curtea Veche. Sigur, înghesuială la cărţile „cu portocală“ de la Humanitas.



Cărţi magice pentru oameni melancolici



Dar, dincolo de acestea, ediţia din acest an a Salonului Bookfest ne-a oferit şi câteva titluri la care te puteai opri. Şi iau la întâmplare: masivul volum 54/24 a lui Bogdan Teodorescu, apărut la Tritonic sau – ce să mai vorbesc! – Tetraevangheliarul, o replică post-modernă a primelor tipărituri din istoria românilor, realizată de Paideia, o carte care măsoară o jumătate de metru înălţime şi 25 de centimetri grosime şi este din piele. Preţul îi era pe măsură: 2000 de euro. Apoi numărul mare de titluri pe care le-a lansat Denisa Comănescu, apărute în colecţia „Raftul Denisei“ de la Humanitas Fiction. Titluri ale invitaţilor de la Curtea Veche: romanele lui Pamuk, cu Zăpada în frunte, singurul roman politic, Harmonia caelestis, a lui Esterhazy sau Vodca Cola a Irinei Denejkina. Nu puteai trece cu vederea nici ofertele făcute de Oxford University Press cu Dicţionarul Oxford Advanced Learner’s şi Word Power sau cele făcute de Polirom cu seria de autor „Saul Bellow“, din care s-au tradus, în premieră, Planeta domnului Sammler şi Augie March, precum şi noi traduceri din seria de autor „Ernest Hemingway“ – Fiesta şi Noaptea dinaintea bătăliei şi alte povestiri, precum şi ofertele de la RAO, care nu s-a lăsat mai prejos şi a invi­tat-o pe scriitoarea spaniolă Julia Navarro, care şi-a lansat romanul Sângele ne­vi­no­vaţilor.



Ar trebui să ne euro­penizăm



Concluzionând, industria traducerii din limbi străine în limba română merge foarte bine. Mai greu se întâmplă invers. Iar la acest capitol vrem să atragem atenţia asupra unei chestiuni. Bookfest este un proiect iniţiat de membrii AER, adresat atât editorilor, cât şi marelui public. Organizatorii s-au gândit ca prin această manifestare să impulsioneze cumpărarea de carte. Vizitatorilor care au cumpărat cărţi li s-au recuperat banii pe biletul de intrare. O idee foarte bună, având în vedere situaţia financiară a multora care vin la astfel de manifestări. Însă, dincolo de acest gând, poate că AER, ca asociaţie profesională, ar trebui să se gândească şi la un alt aspect. Noi am intrat în UE. Toate târgurile organizate în Europa sunt manifestări profesionale. Adică sunt întâlniri între directorii de edituri, agenţii literari. Se încheie contracte. La Salonul de Carte Bookfest cine cu cine să încheie contracte? Polirom cu Humanitas sau Curtea Veche cu Paralela 45. Acest „dialog“ profesional este inexistent. Nu vine nici o editură importantă din Occident pentru a încheia contracte cu o editură românească în vederea traducerii unui autor român. Şi atunci se bate monedă pe latura comercială de rang 1, în loc să se găsească o formulă de a internaţionaliza acest salon. În general, târgurile de carte de la noi au un aspect mai mult festivist decât unul profesional. Directorii de edituri se bucură că au realizat vânzări mari, că şi-au diminuat semnificativ stocurile, dar nu gândesc undeva mai departe. Şi atunci riscăm un provicialism în care ne place să ne scăldăm cu multă placiditate. Nu vezi la standuri oameni zâmbind. Toţi sunt posaci, îngânduraţi, numai afişele sunt multicolore. Poate că ar trebui să ieşim din „fabulospirit“, o melancolie generalizată, şi să ne gândim că a sosit momentul de a ne europeniza. Nu numai succesul la publicul român contează, ci şi cel la directorii de edituri occidentale. E adevărat că există un program de traduceri, iniţiat de Institutul Cultural Român, dar suntem de părere că nu este suficient. Asociaţiile de profil de la noi, care nu sunt puţine, ar trebui să se gândească la acest aspect. Şi, de ce nu, chiar Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru că – nu-i aşa – este în joc situaţia noastră identitară. Într-o lume globalizată, fiecare stat există prin identitate culturală. Or identitate culturală nu înseamnă numai manifestări folclorice sau teatrale, ci şi industria de carte, foarte puţin cunoscută dincolo de hotarele noastre mioritice.


Cu ofertă bogată, dar şi cu absenţa încheierii unor contracte cu editori occidentali, Salonul de Carte Bookfest şi-a închis porţile şi, odată cu ele, ne putem duce liniştiţi la o halbă cu bere.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul