Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Ansamblul Romanian Brass

        Costin Tuchilă

Instrumentele de suflat din alam㠖 fapt binecunoscut – sunt cel mai greu de armonizat, fiind pretențioase datorită sunetelor lor puternice, a armonicelor bogate, a stridențelor care pot apărea oricānd. De aceea nu sunt multe formațiile alcătuite exclusiv din suflători de alamă, fără a include, ca la fanfară, flaute, clarinete, eventual fagoturi. Cele mai curente formații de gen sunt cvintetele de alămuri (două trompete, corn, trombon, tubă), și acestea ajungānd destul de rar la performanță sonoră. 
O excelentă formație de gen este Ansamblul Romanian Brass, alcătuit din elita instrumentiștilor din cadrul Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „George Enescu” din București, condus de Adrian Petrescu, prim-oboist al aceleiași filarmonici. Acest proiect ambițios și, iată, de durată, s-a născut īn 2006. Primul concert al ansamblului, īn componența căruia intră 13 instrumentiști, a avut loc la 13 iunie 2006, la Ateneul Romān, fiind salutat ca un eveniment muzical („Adrian Petrescu a şlefuit o bijuterie”). Formula (cinci trompete, trei corni, trei tromboni, trombon-bas, tubă) era nouă īn peisajul muzical romānesc. „Pe cāt de surprinzător, pe atāt de atractiv, concertul formaţiei a adus nu numai partituri īndrăgite īn sonorităţi poate neaşteptate, dar pline de farmec, ci şi prezenţa lui Adrian Petrescu pe podium īn ipostază dirijorală, conducānd cu calm şi rigoare derularea fluentă şi sclipitoare a programului. [...] Adrian Petrescu se dovedeşte īn această postură la fel de performant īn plan artistic [...] Publicul aşteaptă de fiecare dată cu plăcere focul de artificii pe care virtuozitatea şi temperamentul său artistic debordant le creează īntr-un adevărat spectacol mult gustat de melomani” (Anca Florea, Observator cultural). De la primul concert, formația se impunea atāt prin repertoriul abordat, cāt și prin calitatea sonoră, de la virtuozitatea fiecărui instrumentist la armonia de ansamblu. Romanian Brass acoperă o arie stilistică amplă, cuprinzānd transcripții inspirate, de la muzica preclasică la creația contemporană: lucrări de Bach, Händel, Vivaldi, Pergolesi, Gabrielli, Mozart, Beethoven, Berlioz, Bizet, Ceaikovski, J. Strauss, R. Strauss, Wagner, Bruckner, Elgar, Ravel, Gershwin, Enescu, C. Hazzel, John Parker, Dave Brubeck, Copland, Jan van der Roost, Dan Dediu ș.a. Īn 2007 a apărut primul CD al formației, intitulat sugestiv Solemn Entry, care, īn plus, era cel dintāi album editat de Casa de discuri a Filarmonicii „George Enescu”.
Edificator pentru valoarea Ansamblului Romanian Brass a fost și recentul concert extraordinar susținut la Ateneul Romān, īn care am putut asculta 11 piese interpretate la un īnalt nivel de măiestrie. Componența actuală a formației este: Mihai Toth (trompetă), Flavius Petrescu (trompetă), Cristian Suciu (trompetă), Ștefan Simionescu (trompetă), Daniel Ivan (trompetă), Ioan Gabriel Luca (corn), Ciprian Popa (corn), Sorin Lupașcu (corn), Florin Pane (trombon), Ciprian Pīrciu (trombon), Ciprian Costache (trombon), Cristian Dumitru Lăbuș (trombon-bas), Laurențiu Sima (tubă), cărora li se adaugă, cānd e nevoie, o secție ritmică. Pentru că instrumentele de alamă sunt foarte potrivite momentelor solemne, programul s-a deschis cu prima secvență din poemul simfonic Așa grăit-a Zarathustra de Richard Strauss, probabil cea mai frumoasă imagine a răsăritului de soare din istoria muzicii, binecunoscută publicului larg prin folosirea ei ca temă muzicală principală īn filmul lui Stanley Kubrick Odiseea spaţială 2001 (1968). Din creația lui Händel, Adrian Petrescu a ales Uvertura din suita Focuri de artificii (Music for the Royal Fireworks, 1749), compusă inițial pentru ansamblu de suflători și percuție. Dacă īn prima am apreciat armonia desăvārșită a trompetelor care intonează tema, farmecul muzicii baroce, constānd īn caracterul specific al motivelor muzicale și īn timbrurile vechilor instrumente, sugerate, desigur, cu instrumentele cromatice de astăzi, era redat convingător. 
Muzician excelent, cu o carieră internațională impresionantă, cāntānd cu egală măiestrie la mai multe instrumente și abordānd un repertoriu foarte variat, de la muzica clasică la muzica populară, Adrian Petrescu a īncāntat īn Adagio din Concertul pentru oboi și orchestră de Alessandro Marcello, folosit īntr-un film celebru al lui Enrico Maria Salerno, Anonimul venețian (1970). Membrii ansamblului au oferit apoi o bună versiune a Marșului triumfal din Aida, urmat de fragmentul din suita Tablouri dintr-o expoziție de Musorgski (Vechiul castel). Plin de culoare a fost Marșul toreadorului din Carmen de Bizet, ca și Dansul săbiilor din baletul Gayaneh de Haciaturian, foarte potrivite pentru un astfel de ansamblu. Īn tonuri meditative, cu nuanțele ei uneori solemne, Nimrod, adagio din Variațiunile Enigma de Edgar Elgar, aducea contrastul necesar. Vesela polcă Tritsch-Tratsch de Johann Strauss și New York, New York de John Kander au completat fericit, din punct de vedere stilistic, concertul de la Ateneul Romān. 
Pentru īncheierea programului, Adrian Petrescu a ales o piesă proprie, Suită transilvană, prelucrare a unor piese populare, pentru saxofon sopran și ansamblu de suflători, lucrare de mare succes. Intonația adecvată stilistic, susținerea ritmică, tehnica de virtuozitate a lui Adrian Petrescu, singurul care cāntă cu duble staccate la saxofon sopran, au cucerit și de această dată publicul. 

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul