Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Nordul Moldovei este Tibetul nostru

        Ioan Holban

Īn legătură cu emisiunile televizate, dar şi cu rubricile din presa scrisă ale scriitorilor, s-a rostit adesea cuvīntul efemeridă; cīnd, īnsă, acestea sīnt realizate de scriitori importanţi − Iosif Sava şi Nichita Stănescu, altădată, televiziunea publică de la Bucureşti, Grigore Ilisei şi, iată, Lucian Vasiliu şi Cezar Ivănescu, la TVR-Iaşi −, „filmele”, oricīt de scurte (de-ţi vine să muţi acele ceasornicului şi să te răsteşti la producător), contează şi rămīn īn memoria colectivă. Cezar Ivănescu şi Lucian Vasiliu. Dialoguri televizate (despre cărţi şi nu numai...) este o carte care rămīne, mai īntīi, prin elogiul cu totul original pe care īl face lecturii şi paginii tipărite Cezar Ivănescu īnsuşi, cu un umor discret: „Cartea trebuie să existe mai īntīi īn formatul să-i spunem clasic pe care īl cunoaştem. După aceea este foarte simplu ca acest dicţionar – Dicţionarul biografic al literaturii romāne de Aurel Sasu, n.n. − să fie trecut pe un site, pe internet, pentru a putea fi consultat. Eu nu sunt un retrograd şi nu mă sperii de inovaţiile tehnicii. Dar cititorul trebuie să facă drumul de la carte la internet şi de la internet la carte. Pentru că e altceva cīnd rămīi īn intimitate cu cartea. Una e să stai toată ziua cu ochii pe ecran şi alta e să-ţi iei cărticica ta de căpătīi şi să te duci īn creierii munţilor unde altfel vezi cerul, altfel auzi glasul lui Dumnezeu, altfel eşti separat de oameni şi altfel primeşti poate mesajul Domnului nostru Iisus Hristos, decīt stīnd acolo şi ţăcănind cu mausul după nu ştiu ce texte”. Apoi, prin temele vorbite de Lucian Vasiliu şi Cezar Ivănescu: modul restituirii trecutului īn Chipuri de bronz, cultivarea memoriei culturale īn Cultura īn date..., creaţie şi sterilitate īn Caragiale, creştinul şi literatul īn Poezia de reflecţie creştină, Eminescu, primul mare disident printre scriitorii romāni īn Alt Eminescu..., continuitatea de civilizaţie, dominanta gīndirii romāneşti ca o tensiune īntre Orient şi Occident īn Podgoria şi podgorenii, faptul că pe mulţi autori romāni (B. Fundoianu, Voronca, Brāncuşi, Ştefan Lupaşcu, Matila Ghica) īi primim „livraţi” de Occident īn Romānia la... Paris (II). Prin temele sale, cartea (şi, desigur, emisiunea care a generat-o) reprezintă un document care dă seama nu doar despre Cezar Ivănescu, prietenul său de dialog, Lucian Vasiliu, produ¬cătoarea din spatele camerei de luat vederi, Alfredina Iacobitz: e o carte a memoriei colective, īn care „subiectul” Cezar Ivănescu, īn pofida tuturor aşteptărilor şi provocărilor, rămīne calm, are răbdarea de a defini concepte (cum e acela al cetăţeanului european) şi, iată, de a fi aspru fără a deveni vehement, cīnd vorbeşte despre Neculai Popa şi literatura de sertar: „Aş atrage atenţia ignoranţilor īn materie de creaţie romānească, de artă romānească, să nu mai emită pe piaţă tot felul de idei strīmbe despre poporul romān. Personajele acestea reprezintă poporul romān! Cu războiul īn Răsărit īmpotriva fiarei bolşevice, cu luptă īmpotriva comunismului, cu puşcărie politică şi apoi cu forţa de a īntemeia ceva după ce au revenit īn libertate! Majoritatea celor care au trecut prin puşcăriile comuniste aşa a fost. De la Petre Tuţea la Nicolae Popa. Asta este o temă. A doua temă se referă la literatura de sertar. (...) Cei care şi-au publicat toate cărţile sau mai mult decīt au scris pe vremea comunismului sigur că nu agreează ideea literaturii de sertar. A existat o mare literatură de sertar”.
Portretele emisiunii televizate-carte sīnt, toate, memorabile: N.A. Bogdan, Constantin Liviu Rusu, B. Fundoianu, Constantin Teodorescu şi bīrlădenii Constantin Clisu, Marian Constandache, Mihai Luca, Neculai Gheorghe Bogescu, Mircea Coloşenco, Hary Zupperman, Mihail Sadoveanu, Ioanid Romanescu, eminescologul Nicolae Georgescu, Teohari Antonescu şi „costobocul” George Vulturescu sīnt portretizaţi īn esenţa vieţii şi faptei lor culturale, de la o sintagmă (Constantin Liviu Rusu: „Mare muzeograf!”) şi cīteva propoziţii (Constantin Teodorescu: „o personalitate de mare hărnicie şi dăruire culturală pentru acest colţ de ţară. Nu ştiu cine-l poate egala īn acest domeniu”) la portrete ample, aproape monografice, cum este cel consacrat lui Neculai Popa din Tīrpeşti, „un sat tipic moldovenesc” de līngă Tīrgu Neamţ. Şi īncă un fapt important pe care prezenţa lui Cezar Ivănescu, alături de Lucian Vasiliu, la televiziunea ieşeană īl lămureşte cīnd vorbesc cei doi despre B. Fundoianu (sau Benjamin Fondane). Cezar Ivănescu lansează conceptul de scriitor european, care īmpacă dicţionarele romāneşti ce īi „revendic㔠pe Fundoianu, Voronca, Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Tristan Tzara cu cele franceze care notează astfel: Emil Cioran: „Eseist şi moralist romān, de expresie franceză”; Eugčne Ionesco: „Autor dramatic francez de origine romānă”; Tristan Tzara; „Scriitor francez de origine romānă”; Mircea Eliade; „Istoric şi scriitor romān”. Se observă, de īndată, ezitarea īn cuprinsul acestor definiţii de dicţionar: Cioran şi Eliade sīnt scriitori romāni, īn timp ce Ionescu şi Tzara sīnt scriitori francezi. Despre Ilarie Voronca, Fundoianu, Panait Istrati, Petru Dumitriu, Dumitru Ţepeneag şi toţi scriitorii romāni aflaţi īntre francezi, germani, englezi, nu ni se spune nimic. La toate acestea, Cezar Ivănescu īi răspunde lui Lucian Vasiliu īn aceste cuvinte de ţinut minte: „Deşi a trăit o viaţă foarte scurtă, fiind unul dintre martirii evreilor īn perioada celui de Al Doilea Război Mondial, a cărui viaţă s-a sfīrşit la Aushwitz, īn 1944 (unde a fost deportat şi ucis), a reuşit − B. Fundoianu, n.n. − să īmplinească un destin exemplar de artist şi filozof şi, mai ales, să ofere literaturii europene mari creaţii literare şi nu doar literare, ci şi eseistice şi filozofice. Putem vorbi de acest concept global şi nu nefavorabil literaturilor naţionale, conceptul de scriitor european”.
Un scriitor european ne restituie admirabila carte de la televiziunea ieşeană, pe care au scris-o şi au īmbogăţit-o cu imaginile lor Lucian Vasiliu, Alfredina Iacobitz, Vasilian Doboş şi Corneliu Grigoriu; un scriitor european din Tibetul romānilor, cum numea Moldova cel care a īntemeiat, īn poezia noastră, valea Baad.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul