Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Premiul „Heydar Aliyev 90”

        Horia Gārbea

Treizeci și trei de ore la Baku
Chiar īn zilele Sfintelor Paști (ortodox) am avut bucuria să revăd un oraș la care țin īn mod deosebit: capitala Republicii Azerbaidjan, Baku, acum sub un soare care anunța vara. Ocazia s-a ivit prin faptul că pe 10 mai s-au īmplinit 90 de ani de la nașterea liderului național al poporului azer, fostul președinte Heydar Aliyev, personalitate providențială pentru poporul său care-și cucerise cu sīnge independența īn 1990. Atacat din mai multe părți, amenințat cu o tranziție haotică, ajuns īn pragul unui război civil provocat din afară, Azerbaidjanul și-a găsit, din fericire repede, liderul potrivit care a scos țara din marasm īn timp foarte scurt și a pus-o pe drumul progresului și occidentalizării, drum urmat și acum fără ezitare prin fiul și succesorul lui Heydar Aliyev, președintele Ilham Aliyev. 
O uniune a organizațiilor non-guvernamentale din Azerbaidjan a organizat cu acest prilej o competiție internațională de eseuri dedicate figurii lui Heydar Aliyev, la care au participat peste 450 de autori: scriitori, ziariști, sociologi, politologi, dar și studenți din mai multe țări. 
Am avut bucuria să mă număr printre laureații, șase la număr, ai Premiului „Heydar Aliyev 90” și, ca urmare, textul, tradus, să intre īn antologia tipărită cu acest prilej. Deși foarte scurtă, vizita la Baku a fost plăcută și impresionantă, azerii fiind, ca īntotdeauna, gazde desăvīrșite. După depunerea unei coroane la monumentul liderului național, a urmat decernarea premiilor, care m-a uimit prin grandoarea ceremoniei de la hotelul Hilton din apropierea falezei, unul dintre cele două uriașe ridicate īn ultimii trei ani, celălalt fiind Mariott. Au fost prezenți cīteva sute de spectatori, conducători și membri ai ONG-urilor, dar și politicieni și oameni de afaceri, ca și ziariști de la toate cotidienele și televiziunile. Noi, laureații, firesc emoționați − unii dintre colegii de premiu se aflau pentru prima oară la Baku −, am căutat să facem față curiozității tuturor. 
Ne-am īntīlnit apoi cu membrii juriului, din care au făcut parte și parlamentari, dar și scriitori. Prin amabilitatea tuturor, am depășit tracul și am avut lungi convorbiri prietenești. Timpul scurt mi-a īngăduit totuși să revăd cu plăcere centrul orașului. 
Īncă o atenție pentru care mulțumesc organizatorilor a fost aceea de a ne găzdui īn inima Orașului Vechi, un adevărat muzeu īn aer liber īn care īncă funcționează vechile caravan-seraiuri și prăvăliile de covoare pe străzile īnguste, doar pietonale și dintre care multe sīnt doar niște scări printre clădiri. Īn jurul acestui miez străvechi se īntinde și se amplifică un oraș, acum ajuns la trei milioane de locuitori, cu o fascinantă modernitate a arhitecturii, de o īndrăzneală admirabilă.
Nu-mi rămīne īn final decīt să mulțumesc atīt juriului și gazdelor din Azerbaidjan pentru premiu și ospitalitate, cīt și Ambasadei acestei țări la București pentru sprijinul esențial ce mi-a fost acordat. 


London Book Fair – 2013

Participare romānească reușită

La London Book Fair, īn luna aprilie, īn care vremea a ținut cu participanții, standul Romāniei a arătat bine și prezența īn general a țării noastre a fost una reușită. Standul, organizat de Institutul Cultural Romān, alb cu inscripții și ornamente argintii, a păstrat elemente de mobilier și decorațiuni de la imensul stand de la Salon du Livre, Paris. Foarte mare, deschis pe trei laturi, a fost plasat aproape de intrare, imposibil de ocolit. A fost īnconjurat de standurile editurilor și instituțiilor de cultură turcești, dar nu copleșit. Invitata de onoare, Turcia, a venit cu mai multe standuri ocupīnd un spațiu uriaș. Vizitatorii nu au lipsit niciun moment din standul nostru, care a găzduit dezbateri interesante cu participanți preponderent britanici, īn majoritate traducători, dar și editori. 
Dintre oaspeți: Lucy Abel-Smith, Paul Bailey, Alan Brownjohn, Tim Burford, Susan Curtis-Kojakovic, Alexandra Dugdale, Tessa Dunlop, Daniel Hahn, Peter Jay, Patrick McGuiness, Charlie Ottley, Mike Phillips, Bronwen Riley, Miranda Spicer, George Szirtes, Marius Turda, Stephen Watts.
Desigur au fost prezenți și autori romāni, invitatele principale fiind Cecilia Ștefănescu și Carmen Bugan, ale căror volume Sun Alley și, respectiv, Burying the Typewriter apăruseră recent īn Marea Britanie, cu succes, ca și cele ale Irinei Marin și Marius Turda. Au fost prezentate și alte volume īn limba engleză: Small Changes in Attitude de Răzvan Petrescu, Kill the General de Bogdan Hrib, Crafting Humans de Marius Turda și Contested Frontiers in the Balkans: Ottoman, Habsburg and Communist Rivalries in Eastern Europe de Irina Marin.
Amfitrionul standului și al īntīlnirilor a fost directorul ICR Londra, dl Dorian Branea, sprijinit eficient de echipa sa de la centrul londonez, ca și de colegele din Direcția de Relații Externe a ICR București, Irina Cornișteanu, directoarea generală a direcției, și Simona Brīnzaru. A fost prezent la stand și ambasadorul Romāniei, dl Ion Jinga. S-a discutat cu vivacitate despre literatura romānă de azi și traducerile ei īn Marea Britanie, unde traducerile nu ocupă decīt un uimitor 3% din piață. Totuși, la expoziția de carte romānească tradusă de la sediul ICR Londra, inaugurată īn timpul tīrgului, publicul a putut admira titluri ce acoperă o parte semnificativă a literaturii noastre. De aici, ideea directorului Lucian Branea de a digitaliza acest capital de texte traduse, idee sprijinită și de conducerea ICR București. 
S-au configurat numeroase proiecte editoriale, dintre care unele īși vor găsi finanțare și prin ICR, și o apariție consistentă de poezie romānească īn revista Modern Poetry in Translation. Reputatul traducător și poet Stephen Watts, care a tradus și versurile lui Tudor Arghezi īn engleză, a primit din partea ICR invitația de a participa, īn mai, la Festivalul Internațional „Tudor Arghezi” de la Tg. Jiu, unde va primi Premiul „Tudor Arghezi” pentru poeți străini, alături de francezul Eric Sarner.
Au fost prezenți și editori romāni care au intrat īn dialog susținut cu omologii britanici, atīt la standul Romāniei, cīt și la cele ale editurilor străine. Ei au fost prezenți la toate momentele importante ale Tīrgului, alături de organizatori. I-am remarcat, printre alții, pe liderii organizațiilor de editori Ovidiu Enculescu, Ion Enescu și Silvia Colfescu.
Prezența pentru a șasea oară a Romāniei la London Book Fair, cu stadul organizat de ICR, a fost un moment semnificativ pentru literatura noastră și un incontestabil succes. 


Festivalul Cărții de la Budapesta

Vizitatori numeroși și dialoguri vii, la standul Romāniei

Īn acest an, Festivalul Cărții de la Budapesta (18-21 aprilie, ediția a 20-a) a prilejuit momente foarte plăcute participanților care au trecut pe la standul Romāniei, organizat de Ministerul Culturii, merite deosebite avīnd scriitorii Ioan Matei și Ana Andreescu, versați organizatori, cu sprijinul Institutului Cultural Romān Budapesta, echipa fiind coordonată excelent de doamna director Gabriela Matei și de adjunctul său Csaba Bartha.
Acolo s-au prezentat volume de Lucia Verona (teatru īn limba engleză) și George Volceanov, ca și ale subsemnatului, fiind alături de noi și criticul și editorul Ioan Cristescu. La editura acestuia, Tracus Arte, au apărut atīt volumul Blazonul cu două lebede de Lįszló Bogdįn, īn traducerea lui George Volceanov, cīt și o ediție nouă din Narancsos Kacsa (Rață cu portocale), volumul meu de tablete tradus de Boroka Balasz. George Volceanov a fost prezent și cu antologia tradusă de el 11 poeți maghiari contemporani, dar și cu Dicționarul de argou maghiar-romān.
Īn cea de-a doua zi, am asistat la lansarea unui volum īn limba maghiară de Ioan Es. Pop, Nem mertem kiįltani soha (N-am īndrăznit niciodată să strig), publicat de AB-ART Publishing House (Slovacia), īn traducerea lui Attila F. Balįzs, prezent și el alături de autor și de editorul romān al antologiei, același Ioan Cristescu. La lansare au fost prezenți E.S. Victor Micula, Ambasadorul Romāniei la Budapesta, și doamna director a ICR Budapesta. 
Standul Romāniei la acest Festival, organizat la Centrul Millenaris, o veche hală industrială recondiționată din Buda, a fost vizitat de un public numeros, iar la evenimente el s-a dovedit chiar neīncăpător pentru vizitatori, care au beneficiat și de o traducere de excepție a cuvintelor invitaților. Fapt esențial pentru cei care nu vorbeau maghiara, adică doar Ioan Es. Pop și cu mine, restul fiind cu toții cunoscători īn profunzime a limbii gazdelor. Printre vizitatorii standului nostru s-au numărat și reprezentanți ai corpului diplomatic, precum E.S. Ilan Mor, Ambasadorul Statului Israel la Budapesta, directori ai institutelor culturale, ca dl Franēois Laquieze de la Institutul Francez sau dna Rosa Sanchez de la Institutul „Cervantes” din Budapesta, precum și Lįszló Sįndor-Tibor, consilier al secretarului de stat al Culturii din Ungaria.
Īn timpul petrecut la Budapesta am cunoscut scriitori maghiari și am vizitat cīteva locuri frumoase ale capitalei de pe Dunăre. Īntīmplarea a făcut ca Festivalul să-i reunească pe trei traducători ai lui Shakespeare (Lucia Verona, George Volceanov și cu mine), ca și pe editorul noii ediții Shakespeare, Ioan Cristescu. Un episod inedit a fost acela īn care cei trei traducători īn romānă ai lui Shakespeare, īncălziți de un soare generos de primăvară, s-au așezat pe o terasă la īntīmplare, īmpreună cu distinsul traducător și critic maghiar Farkas Jeno, observīnd ulterior că au nimerit tocmai la cea numită Shakes-Beer.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul