Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Istorie şi poezie la Skopje

        Simona-Grazia Dima

Poate că nu mulţi români cunosc Republica Macedonia, o ţară mică, muntoasă, desprinsă din fosta Iugoslavie, dominată astăzi de o ambiţie remarcabilă de autodefinire, de precizare a identităţii sale spirituale, sociale şi istorice. Cunoscând o istorie tumultuoasă şi fiind locuită de mai multe seminţii, predominant slave (să precizăm că limba macedoneană se înrudeşte cu cea bulgară), dar şi de albanezi, ea cunoaşte astăzi o dezvoltare în sensul europenizării. Această voinţă de afirmare se poate descifra în numeroase sensuri. Printre altele, PEN-Clubul, unica organizaţie internaţională a scriitorilor, cu peste 100 de centre în toată lumea, are aici o sucursală puternică şi eficientă, ce se distinge prin manifestări culturale remarcabile. O bună perioadă de timp, bunăoară, în cadrul PEN-Clubului Macedonean şi-a avut sediul Comitetul pentru Traduceri şi Drepturi Lingvistice al PEN Internaţional. Centrul PEN Macedonean a dobândit astfel vizibilitate internaţională, construindu-şi, totodată, solide relaţii în lumea culturală europeană şi nu numai. La conferinţele internaţionale PEN din acea vreme (până în 2008 inclusiv), desfăşurate în Republica Macedonia, erau invitaţi, alături de membrii din zona balcanică, prieteni tradiţionali ai macedonenilor, reprezentanţi PEN din state precum Marea Britanie, Italia, Franţa, Spania, Cehia etc. Proiectele culturale începute atunci, continuate cu statornicie şi competenţă, vizau elaborarea unor traduceri în limba macedoneană a literaturii unor comunităţi lingvistice vorbitoare ale unor limbi de circulaţie restrânsă (basca, galeza scoţiană, apoi, recent, aromâna), promovare online, realizată prin intermediul postării pe site a unor versiuni trilingve ale textelor (în limba de origine, în limba engleză şi în limba macedoneană), urmată, în cazul aromânei, de pildă, şi de un volum în format clasic, pe hârtie. Întreg acest proces este condus, de mulţi ani, cu energie şi har, de preşedintele său, poetul Risto Lazarov, precum şi de Kata Kulavkova, redactor-şef al colecţiei Diversity.
Ca secretar general al PEN-Clubului Român, am luat parte, în perioada 6-9 iunie 2013, graţie finanţării ICR Bucureşti, la a 14-a Conferinţă interregională a PEN-Clubului Macedonean, desfăşurată în capitala Republicii Macedonia, Skopje, cu ocazia celei de a 50-a aniversare a acestui club în Republica Macedonia. Participarea mea era aşteptată cu emoţie, fiindcă am în desfăşurare, în propria selecţie, în cadrul proiectului mai sus-menţionat, o antologie de poezie românească din creaţia unor poeţi membri ai PEN-Clubului Român. Participarea la conferinţă a fost de amplă anvergură balcanică, fiind prezenţi următorii scriitori, poeţi, prozatori, publicişti în mass-media scrisă, vorbită şi televizuală din mai multe ţări: din Macedonia: Risto Lazarov, Kata Kulavkova, Ivan Dzeparoski, Mateja Matevski, Vlada Urosevic, Dimitar Basevski, Todor Calovski, Blagoj Ivanov, Ermis Lafazanovski, Vele Smilevski, Resul Shabani, Vladimir Martinovski, Natasha Avramovska, Lidija Kapusevska, Ferid Muhic, Sande Astojcevski, Ilhami Emin, Luan Starova, Tomislav Osmanli; din Serbia: Vida Ognjenovic, Dusko Novakovic, Laslo Blaskalic; din Bulgaria: Bojko Lambovski şi Svetoslav Naum; din România: Simona-Grazia Dima; din Slovacia: Ladislav Volko; din Slovenia: Ifigenia Simonovich; din Kosovo: Fahredin Shehu; din Croaţia: Nadezda Chacinovic; din Muntenegru: Mladen Lompar; din Albania: Entela Kasi, Sadik Bejko şi Ndue Gjika; din Turcia: Sabri Kuskonmaz.
La lucrările conferinţei s-a discutat despre libertatea de expresie, un subiect tratat din variate, complexe perspective. Am luat cuvântul, reliefând vigoarea şi lunga tradiţie a literelor româneşti, după care am prezentat volumul Mi-ar trebui un şir de ani/It Might Take Me Years, antologie de poezie din creaţia poeţilor PEN-Clubului Român, realizată de poetul C. Abăluţă, care a stârnit un real interes. De asemenea, am stabilit detalii ce premerg finisarea, în Macedonia, a antologiei pe care o coordonez. Un loc privilegiat l-a ocupat pe ordinea de zi discutarea ultimelor evoluţii din Turcia, la conferinţă elaborându-se o luare de poziţie scrisă, înaintată guvernului turc. Reprezentantul PEN-Clubului Turc, Sabri Kuskonmaz, a prezentat convingător viziunea clubului său privind linia politică adoptată de conducerea actuală a ţării. 
Spiritul critic pe care îl exercită, prin definiţie, PEN-Clubul, ca organizaţie non-guvernamentală, neafiliată politic, a fost, de altfel, vizibil pe tot parcursul manifestării. Reprezentanţii macedoneni, de pildă, nu acceptă cu obedienţă toate iniţiativele celor de la putere. Însuşi preşedintele PEN, Risto Lazarov, se îndoieşte, de pildă, că linia estetică spectaculoasă, adoptată prin seria de sculpturi amplasate în locuri strategice în plin centrul capitalei, este de bună factură. Într-adevăr, am remarcat, în piaţetele centrale din jurul râului Vardar, o multitudine de sculpturi enorme, realizate în maniera specifică anilor ’50 ai secolului trecut, care exaltă o identitate macedoneană cu care nu toţi locuitorii oraşului Skopje sunt de acord: Alexandru cel Mare este înfăţişat apoteotic pe un cal cabrat; în apropiere, Filip, tatăl marelui luptător şi om de stat, salută trecătorii din vârful unui alt soclu impunător, apoi mama lui Alexandru, în mai multe ipostaze, este şi ea protagonista unui grup statuar din jurul unei fântâni tot din spaţiul central, în vreme ce pe balustradele podului din vecinătate se pot vedea alte şi alte statui. Pe scurt, o abundenţă ce strangulează şi distorsionează un spaţiu pietonal odinioară intim. Desigur, această explozie statuară este expresia unei voinţe identitare, în legătură însă cu a cărei formulă de manifestare preşedintele Lazarov este sceptic. 
În a doua zi a lucrărilor s-a reunit Reţeaua PEN-Cluburilor din zona balcanică, sub conducerea vicepreşedintei PEN-Clubului Internaţional, scriitoarea sârbă Vida Ognjenovic. S-au discutat posibile modalităţi de acţiune prin intermediul cărora să se ofere o sporită vizibilitate literaturilor din zona balcanică, prin acţiuni comune, printr-o mai bună cunoaştere reciprocă. Deşi pretutindeni PEN-Clubul este subfinanţat, există posibilităţi de a realiza proiecte interregionale.
În final, gazdele ne-au invitat la o excursie la Kriva Palanka, unde am vizitat un muzeu dedicat istoriei, culturii şi obiceiurilor zonei, precum şi la Mănăstirea Joakim Osogovski, din secolele XII-XVIII, situată într-un cuib înalt, ca de pasăre, în plin peisaj splendid, printre flori înrourate. Pe tot parcursul vizitei, ne-am bucurat de bucatele simple, bazate pe brânză şi legume proaspete, ale macedonenilor, reputaţi grădinari. Am luat prânzul nu neapărat la restaurante de lux, ci în locante pitoreşti, precum cel de lângă mănăstire, ori, în Skopje, în micul local din inima Bazarului albanez de peste râul Vardar sau în sala de la parterul Asociaţiei Scriitorilor din Skopje, acolo unde magica muzică tradiţională s-a alăturat recitalurilor noastre de poezie.
Prin atari întâlniri, literatura română îşi afirmă prezenţa şi îşi întreţine prietenia în acest spaţiu, zis balcanic, care reprezintă un mare potenţial uman şi artistic.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul