Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Portretul Marelui Singuratic

        Liviu Comşia

În nota asupra ediţiei din volumul Marin Preda. Repere biobibliografice (Ed. RCR Editorial, Bucureşti, 2012), istoricul literar Stan V. Cristea scrie: „Această sinteză reprezintă o premieră editorială absolută, anterior fiind realizate doar biobibliografii incluse în diferite volume cuprinzând opere ale lui Marin Preda sau în istorii şi studii literare, cu excepţia unei «Bibliografii» întocmite, în cadrul Serviciului Bibliografic al Bibliotecii Metropolitane Bucureşti, de către Bogdan Corneliu Stănescu”. Şi, în final, mărturiseşte: „Dincolo de utilitatea sa evidentă, cartea de faţă reprezintă deopotrivă şi omagiul pe care am crezut de cuviinţă că este firesc să-l aducem lui Marin Preda, cu siguranţă cel mai mare scriitor ivit în câmpia însorită şi eternă a Teleormanului, în acest an, când s-au împlinit 90 de ani de la naşterea sa şi 70 de ani de la debutul său literar”.
Aşadar, ne aflăm din nou în faţa unei cărţi impresionante, care intră în istoria culturii române ca referinţă obligatorie pentru toţi cercetătorii operei şi vieţii lui Marin Preda. (De altfel, un prieten, poet, când a văzut cartea, a exclamat: Asta-i o carte pentru cei înscrişi la doctorat!) Nu este prima asemenea construcţie biobibliografică a istoricului literar Stan V. Cristea. În 2011, ne-a pus la îndemână un volum, în aproape aceleaşi dimensiuni ca şi cel în discuţie, despre filozoful Constantin Noica.
Sunt inserate în acest volum despre viaţa şi opera „marelui singuratic” al literaturii române contemporane nu mai puţin de 7.135 de repere, ceea ce îndreptăţeşte opinia că, pentru a duce la capăt o asemenea lucrare, ai nevoie de anumite însuşiri, care se întâlnesc chiar foarte rar în lumea cercetării culturale. Sunt calităţi determinante, care încep cu capacitatea de a organiza cercetarea cu rigoare, după canoanele academice, până la răbdarea de a consulta sau de a verifica mii de surse, uneori chiar de a le verifica autenticitatea. Şi toate acestea într-o unitate de timp şi de spaţiu tipografic în care să fie ordonate, după o sinteză privind „reperele biografiei” (cu destule noutăţi ori clarificări asupra unor aspecte mai puţin ştiute), întâi „reperele operei” (opera − în volume, respectiv în ediţii princeps şi în ediţii ulterioare, dar şi proza scurtă, fragmentele de roman, articolele, eseurile, confesiunile, corespondenţa din diferite antologii şi volume colective; în fine, opera − în periodice), apoi „reperele receptării” (referinţe în volume, referinţe în periodice − de la cronici şi recenzii la articole, studii şi eseuri, evocări şi însemnări, inclusiv interviuri cu şi despre scriitor), care se succed din anul 1948, de la debutul editorial, până în anul 2012. În final, un „pachet” de indici (indici privind opera scriitorului, indici de nume) întregeşte cercetarea, facilitând consultarea rapidă a reperelor operei prediste şi a reperelor receptării acesteia.
Cu toată această impresionantă biografie a operei lui Marin Preda, adunată de Stan V. Cristea, care îndreptăţeşte credinţa că „marele singuratic” este cel mai mare prozator postbelic prin care lumea rurală în tiparul ei arhaic îşi încheie destinul, după 1989, ca întreaga literatură română, scriitorul trece în penumbra aruncată de literatura străină, de atâtea ori încadrată de specialişti în capitole ale subculturii. Extinderea câmpului de lectură nu a însemnat în nici un fel şi creşterea valorii lui. Dimpotrivă, dispersarea lecturii pe numeroase paliere ale scrisului a provocat confuzie şi, în ultimă instanţă, un amestec periculos al valorilor pe care esteticienii şi criticii noştri literari nu izbutesc să-l separe încă. În faţa timpului, rezistă doar valoarea estetică a operei, conţinutul naţional şi valoarea general umană. Astfel, Marin Preda rezistă oricărei „revizuiri”, pentru că scrisul lui a fost mereu împlinit de conştiinţa sa, prin care condiţia umană, precum şi epoca sa s-au exprimat în deplinătatea lor.
Încercând un exerciţiu de imaginaţie, ignorarea operei lui Marin Preda ar provoca un gol imens care ar răsturna pur şi simplu istoria literară românească. Marin Preda a dezvăluit destinul contorsionat al unui popor cu o psihologie specială, atipică, fixând în timpul etern existenţa românească. Or, prin cele peste 600 de pagini ale cărţii sale, Stan V. Cristea confirmă cu asupra de măsură că „Marin Preda este unul dintre clasicii literaturii române contemporane”. Interesul pentru scrisul lui Marin Preda e specific marilor creatori. Chiar şi atunci când privirea critică nu ţine seama de realitatea şi adevărul operei, valoarea sa intrinsecă continuă să rămână neştirbită.
Cu alte cuvinte, istoricul literar Stan V. Cristea ne oferă portretul unei mari personalităţi literare integrată deplin culturii române. Cu acribie şi aplicaţie critică, Stan V. Cristea ne propune, în studiul de început, o imagine a unui scriitor şi a unei opere care comunică între ele sau chiar se suprapun. Mărturiile contemporane despre capacitatea intelectuală, profunzimea gândului şi a analizei, sensibilitatea şi echilibrul reproiecţiei realităţii obiective ale lui Marin Preda şi mai apoi studiile asupra operei sale se întrepătrund în punctele fine ale unui portret de scriitor pe care destinul l-a pus în calea efemerului omenesc. Cu aceeaşi înverşunare, de-acum cunoscută şi, până la urmă, acceptată, istoria literară a consimţit ca scriitorul teleormănean să rămână în eternitatea destinului naţional al românilor.
Ei bine, este dificil să schiţezi măcar acest portret de scriitor. Stan V. Cristea se dovedeşte adecvat în a marca trăsăturile proeminente ale unei personalităţi culturale. Are această calitate rară de-a intui existenţa acestora şi ştie să le exprime convingător prin recompunerea, cu migală uimitoare, a detaliului semnificativ.
Cu siguranţă, volumul Marin Preda. Repere biobibliografice rămâne un reper care nu poate fi neglijat de nici unul dintre cei care se vor apropia de acum încolo de opera şi viaţa marelui scriitor. Ca şi altădată, istoricul literar Stan V. Cristea are sentimentul exhaustivităţii pe care o împlineşte printr-o muncă impresionantă de cărturar.

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul