Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
0
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Jungla literară de la Bucureşti

        Horia Gārbea

Adrian Frăţilă


Psaltirea de ziua a opta


 Editura Nouă, poezie


 


     Poetul şi prozatorul Adrian Frăţilă vine īn literatură din lumea specială a experţilor īn grafologie. Obişnuit să afle din scrisul altora toate gīndurile lor, el ştie că fiecare cuvīnt este expus interpretării. Asta nu īl face reticent īn exprimarea gīndurilor, dar īi dă o binevenită exigenţă faţă de forma lor. Tema dominantă a volumului este cea  mistică. O lirică psaltică īn care Adrian Frăţilă se dispersează de titluri ca şi David īnsuşi. Psalmii poetului sīnt interogaţii la adresa unei divinităţi a cărei muţenie nu īl descurajează pe credincios şi nici nu īl īndeamnă la ironii pe seama Necunoscutului. Adrian Frăţilă este un autor cu imaginaţie puternică, personalitate accentuată şi care īşi domină prin rigoare discursului sensibilitatea natural㠖 textul egal cu sine ţinteşte drept spre gīndul care-l generează.


 


Emil Dogaru


Norocosul teoretician,


Ed. Dominor, roman


 


     Aparent un roman autobiografic īn două volume destul de groase, un calup de memorii deghizate scrie Emil Dogaru, debutant surprinzător la vīrsta de 50 de ani. Īn realitate, volumele lui Emil Dogaru oscilează īntre romanul de factură tradiţională, cu descrieri, dialog şi narator la persoana I şi articolul politic, social, economic chiar. Tentat de confesiune (primul volum se cheamă Tentaţia con­fesiunii), dar şi teoretician autoproclamat autoironic drept „norocos”, Emil Dogaru lasă adesea pana romancierului īn plin epic, luānd condeiul ziaristului pentru a reflecta acid la cīte sīnt īn lumea contemporană şi īn ţara noastră abia intrată īn mileniul III. Persoană lucidă şi analitic㠖 a fost campion naţional de bridge şi are studii tehnice –, romancierul nostru vrea să pună totul pe hīrtie, avīnd condei sprinten şi o vastă experienţă existenţială, viaţa relativ accidentată reieşind destul de clar din cele povestite sub aparenţa ficţiunii. Uşor de citit īn ciuda īntinderii, datat ca un jurnal, dar gros īn pastă ca un roman, textul lui Emil Dogaru poate interesa şi ca o cronică de actualitate.


 


Constantin Popa Venerus


 Defileul cu sens unic


 teatru


 


     Prefaţa lui Mircea Ghiţulescu şi postfaţa lui Ion Cocora atestă clar talentul de dramaturg al doctorului Constantin Popa, al cărui supranume devenit renume: Venerus, arată folositoarea ramură din medicină īn care activează. Defileul cu sens unic este un volum masiv, conţine opt piese lungi, īntre care un scenariu radiofonic, două piese istorice despre Mihai Viteazul şi respectiv Vlad Ţepeş, piese despre dramaturgi  şi problematică teatrală, abordată din diferite perspective. Cea mai interesantă dintre drame este Povestea Ursei Mari īn care personajele principale sīnt Mihail Sebas­tian, fratele său, Benu, Camil Petrescu şi Leny Caler, şi actori şi regizori īntre care Radu Beligan. Ar fi interesant de văzut ce actor va fi distribuit īn rolul (mic de altfel) lui Radu Beligan. Constantin Popa Venerus are calităţile standard ale profesiei de dramaturg: replică fluentă, simţul poantei şi al limbii, fantezie īn crearea situaţiilor. Are īn plus o mare iubire de teatru şi dramaturgie potenţată de o deosebită tenacitate. El scrie teatru īn mod firesc, natural şi continuu, aşa cum pacienţii săi īşi contactează bolile. Doctorul Popa īi poate vindeca de ale lor, dar pe sine de dramaturgie niciodată!


 


Allora Albulescu


 Patimile pianinei


Editura Nouă, poezie


 


     Pentru Allora Albulescu Serp, poetă din Piteşti, unde animă o societate liteară şi predă limba romānă, amorul se suprapune cu scriitura: Eram la gradul zero al amorului – A se citi al scriiturii! Dar scriitura acestui volum, cel puţin, căci nu este primul al autoarei, nu e deloc la gradul zero, este una pasională, ramificată, deloc minimalist-tranzitivă. Cu toate acestea, cartea beneficiază de prefaţa entuziastă a unui prozator realist – Radu Aldulescu. Poeta, aflată īn pragul găsirii unui drum personal īn lirică, jură pe scrisul artist, capricios şi cu volute boeme ca un bolero ţīşnit dintr-o pianină de abanos. Una evident pătimaşă, capricioasă  şi care, ca şi autoarea, se trezeşte īn fiecare dimineaţă īn altă ficţiune. Allora Albulescu creează o poezie care vrea să ne protejeze de agresivitatea realului, să ne ducă dincolo de uşile şi ferestrele zăvorāte/ De teama BMW-urilor ieşite din minţi. Să observăm că adesea reuşeşte.


 


Zeno Ghiţulescu


Arcane, Heimlichkeiten


 Editura Niculescu, poezie


 


     Poetul se lasă pătruns de organicitatea cosmică, trecīnd vămile aparenţelor spre zările incandescente ale infinitului. Aşa īl caracterizează Gh. Grigurcu pe bardul din Tīrgu-Mureş, care apare acum cu o ediţie bilingvă romāno-germană (traducere de Ida Alexandrescu).  Ce-i drept, poezia lui Zeno Ghiţulescu este una a īnălţării, a decolării spre Cosmos dintr-o combustie care īl urcă pe o scară de azur către fiinţe eterice. Nu-l căutaţi pe poet la starea civilă!  cere Zeno Ghiţulescu şi nici măcar sub epiderma sa. Logosul este o categorie celestă care īl aburcă şi pe autor īn ceruri tot mai suse ca supt de o uriaşă pompă de vid. Uneori această aspiraţie nu funcţionează şi poetul, īnchis īn dubii carteziene, rămīne līngă lucrurile mici şi omeneşti, se acoperă cu un pled crezīnd că se va feri de frigul infinitului. Aceste din urmă notaţii sīnt cele mai convingătoare.


 


Ion Lazu, Ion Murgeanu


Himera Liteaturii


Ed. Curtea Veche, memorialistică


 


     Doi autori născuţi īn acelaşi an, īn 1940 īşi povestesc amintirile īntr-un lung episolar. Unul e prozator, altul poet, experienţele lor īn viaţă şi existenţă au fost oarecum similare, īncepīnd cu faptul că au „prins” complet războiul şi perioada comunistă din Romānia, fără a avea măcar privilegiul de a trăi copilăria īn libertate. Cariera lor literară, īncepută īn anii ’60, le oferă prilejul unor amintiri destul de crīncene, dar şi amuzante uneori, īn care se regăsesc nume mari sau uitate, de bună sau de tristă amintire. Toate intră īn „dulcea şi patetica junglă literară de la Bucureşti”, partea cea mai atractivă a cărţii, cel puţin pentru cei familiarizaţi cu fiarele şi maimuţoii din numita junglă. Ion  Murgeanu şi Ion Lazu sīnt nişte scriitori tocmai buni de-a fi cronicarii lumii liteare prin care au trecut, pentru că sīnt observatori atenţi şi nişte comentatori plini de vervă.


 


Daniela Sitar Tăut


 Estetica Donjuanismului -


O analiză a fenomenului autohton


Editura Princeps Edit, eseu


 


Teza de doctorat a doamnei Daniela Sitar Tăut cu titlul seducător de mai sus a fost urmată de Avatarurile Seducătorului – Ipostaze ale donjuanismului īn literatura universală, apărută la Editura Risoprint din Cluj. Īn total peste 700 de pagini īn care autoarea, redactor la Nord Literar, īntoarce pe toate feţele Don Juanii de Bucureşti şi de aiurea, pe cei de provincie, ca şi pe cei din metropole, trecīnd de la Tirso de Molina la N. Breban şi de la I.M. Bujoreanu la Carlo Goldoni, fără a uita de ipostaza feminină: Dona Juana a lui Radu Stanca. Puţini autori l-au ocolit pe Don Juan,  de la primii seducători pīnă la cei recenţi despre care Daniela Sitar Tăut  scrie cu erudiţie şi competenţă, cu seriozitate. O listă de filme despre Don Juan citată de autoare cuprinde cīteva zeci de producţii de la 1898 pīnă īn 1998. Daniela Sitar Tăut nu īl uită pe Mazilu, cu memorabila lui piesă Don Juan moare ca toţi ceilalţi, ajunge chiar la poeme de Nicolae Tzone, un Don Juan de Giurgiu, cum ştim. Totuşi īi scapă din bibliografia teatrală Mircea M. Ionescu cu hibridul său donjuanesc Dona Quijota, ba chiar şi Don Juan şi Ceilalţi de Lucia Verona. Nobody’s perfect!

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul