Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Revista revistelor

        

Sud, nr. 4-5, serie nouă (157-158), anul XVII, aprilie-mai 2014. Semnalăm cu plăcere o bună publicaţie culturală locală, care apare neîntrerupt de nu mai puţin de 17 ani. Revista Sud, editată la Bolintin Vale de un grup de intelectuali din partea locului (fie că mai trăiesc în comună sau nu), adună în paginile ei destule articole interesante, dintre care câteva şi-ar avea locul în orice publicaţie centrală. În special contribuţiile de istorie literară (Grigore Alexandrescu şi originile sale bolintinene, de Constanţa Crudu, Petre Dulfu şi contemporanii săi, de Nicolae Scurtu), rubricile lui Ion Andreiţă, Şerban Tomşa şi Ion C. Ştefan, precum şi articolele şi reportajele dedicate vieţii culturale şi şcolare locale merită atenţia cititorilor şi justifică pe deplin existenţa acestei publicaţii. Desigur, pe lângă redacţie şi cercul colaboratorilor, şi edilii locali care i-au făcut posibilă apariţia de aproape două decenii încoace trebuie felicitaţi: cu mijloace puţine şi cu multă modestie, au făcut mai multe, pe plan local, decât au făcut (mai corect spus, n-au făcut) Ministerul Culturii şi Administraţia Fondului Cultural Naţional, pe plan central. Chiar dacă fondatorul revistei, inimosul Constantin Carbarău, nu mai este printre noi, el a fondat, iată, o revistă viabilă, care îi supravieţuieşte.


Bucovina literară, serie nouă, an XXV, nr. 5-6 (279-280), mai-iunie 2014. Masiva – la propriu – publicaţie editată la Suceava de Societatea Scriitorilor Bucovineni este, număr de număr, o dovadă că se poate face cultură de calitate şi la margine de ţară, nu numai la Bucureşti. Numărul 5-6, proaspăt ieşit de la tipar, are 100 de pagini şi este o adevărată „carte”. Dar nu una „ţeapănă”, alcătuită numai din studii docte şi plictiseli academice – cum sunt multe în provincie, în special de când moda „ISI” a poposit şi pe meleagurile noastre universitare –, ci un autentic magazin literar de calitate. Reunind semnături din toate provinciile (dar în special, cum era şi firesc, din Bucovina şi Moldova), Bucovina literară se adresează, de fapt, cititorului de literatură de bună factură, fiind alcătuită, de o echipă condusă de Carmen-Veronica Steiciuc, după modelul marilor reviste de cultură de provincie din Franţa, cum ar fi, să zicem, Actes Sud. Ce e şi mai interesant e că acest magazin literar de calitate, deşi reuneşte semnături din toată ţara (Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Dinu Rachieru, Ioan Holban, Liviu Antonesei, Adrian Alui Gheorghe, Magda Ursache, Al. Cistelecan, Leo Butnaru, Florin Colonaş), are o netăgăduită „culoare locală”. Căci este, dincolo de varietatea conţinutului, o revistă serioasă, aşa cum este Bucovina însăşi. Revista ia cultura în serios, abordează literatura fără anchiloze, dar şi fără „salturi în gol” (provinciale, şi unele, şi altele), şi se străduieşte în toate să fie temeinică. Şi calitatea poeziei şi prozei publicate în acest număr este peste nivelul obişnuit al publicaţiilor de provincie din România, cu texte de Ovidiu Genaru, Radu Vancu, Emilian Galaicu-Păun, Matei Vişniec, iar eseistica ne oferă o „prelungire” peste timp a regretatului Petru Ursache, cu un foarte interesant material intitulat Trei ipostaze poetice ale mării.


Algoritm literar, an V, nr. 9. O plăcută lectură oferă revista Algoritm literar, care apare la Călan, jud. Hunedoara, sub direcţia lui Ioan Barb, senior editor fiind Silviu Guga, iar responsabil cu traducerile şi blogul revistei, poetul Daniel Lăcătuş. Sumarul e bogat, abundent în poezie de bună calitate. Întîlnim în toate genurile literare semnăturile unor scriitori profesionişti, care îşi respectă statutul. Printre ei, Ioan Radu Văcărescu, Felix Nicolau, Liviu Ofileanu, Ioan Evu, Dumitru Hurubă, Leo Butnaru, Ioan Moldovan. În numărul de faţă atrag atenţia în mod special preambulul semnat de Silviu Guga despre Mihai Sin şi interviul dat de regretatul romancier lui Dumitru Hurubă. Dar şi restul revistei este demn de interes.


Dacia Eternă, nr. 2/2014. Semnalăm cu plăcere noua revistă, ajunsă între timp la nr. 3, Dacia Eternă. Este subintitulată revistă de proză. Director fondator este Constantin Lupeanu, iar redactor-şef Ioan Păunescu. Revista apare la Deva. Nu este clar încă de ce o revistă dedicată prozei contemporane trebuie să poarte numele provinciei nord-dunărene cucerite de romani, dar ceea ce contează este conţinutul. Am remarcat studiile despre istoria Daciei, dar şi fragmentul masiv de roman publicat de Radu Aldulescu. Vom urmări cu interes noua publicaţie. Sperăm ca plecarea domnului ambasador Lupeanu în China, la fel de eternă ca Dacia, să nu perturbe apariţia lunarului de proză. Între timp, publicaţia a ajuns la nr. 3, dar accesul spre ea pe net s-a dovedit cam dificil.


Constelaţii Diamantine Nr.7/2014. Într-un editorial lung şi scris prost, cu un umor căznit ca al activiştilor comunişti - care voiau să fie „populari” glumind - un domn lipsit de calităţi literare, Janet Nică, se răfuieşte cu Luceafărul de dimineaţă care nu conteneşte să arate că „diamantinii” sînt o adunătură de veleitari (unii au intrat – naiba ştie cum - şi în USR, pentru că orice pădure are uscăturile ei). Janet Nică a găsit motiv să-şi dea aere de superioritate: în nr. 6, Luceafărul de dimineaţă, apar versurile unei debutante care ar fi jignit pudoarea de babă din Coţofenii de Sus a dlui Nică. De fapt poezia citată este excelentă şi faptul că dl. Nică nu înţelege asta e o probă desăvîrşită a nulităţii sale în domeniul literar. Probabil că domnul în cauză preferă „poeţii” diamantini ca Ştefan Dumitrescu (membru USR!!) care scrie aşa: Degeaba Eminescu. Degeaba Ştefan./ Dacă ne mâncăm între noi ca nişte hiene,/Săraci că n-avem pe fund nici izmene./ Două mii de ani de istorie-n van! sau Ţara se duce, Ţara se scufundă,/S-a descompus ca un hoit şi miroase,/ I-au intrat viermii în ficaţi (sic!) şi în oase,/ Istoria este o cloacă imundă! Sau „eseurile” lui George Petrovai, colecţii sinistre de banalităţi, în care ni se aminteşte ritos că Epoca migraţiei popoarelor se caracterizează prin războaie sângeroase şi expediţii de jaf. Descompunerea şi mirosul vin în cultura română dinspre cei citaţi, dinspre admiratorul lor J. Nică şi dinspre unul ca Al. Florin Ţene care, în aceleaşi constelaţii, latră incoerent la Istoriile... lui Manolescu şi Alex Ştefănescu. Sărăcia diamantinilor nu e materială - provenind din lipsa izmenelor la spatele dlui Dumitrescu – ci este una cu duhul. Sărăcie lucie ca diamantul! Nu în ficaţi sînt viermii dvs., domnule Nică.


Vatra, nr. 5. Revista orădeană oferă din nou cititorilor un număr excelent, trimis, din fericire, în format pdf celor interesaţi, pentru că puncte de difuzare nu mai sînt, iar poşta e mai scumpă şi mai nesigură decît pe vremea diligenţelor. Am putut, prin mijlocirea mediului electronic, să avem, aşadar, acces la paginile imprimate virtual ale revistei lui Ioan Moldovan, unde el însuşi se deghizează cu pricepere în recenzent. Foarte interesant, substanţial editorialul lui Traian Ştef despre un personaj care greu ar fi părut că rodeşte: „omul cu ţăpoiul” al lui Creangă, cel care insista să urce nucile în pod cu acest arhaic instrument. Feţele prostiei este, de fapt, subiectul. Am mai receptat cu plăcere consideraţiile lui Gh. Grigurcu, relatarea lui Ion Simuţ despre Festivalul Internaţional „Tudor Argheziˮ 2014 şi cam tot ce lunarul mai propune la acest număr. Foarte solidă e secţiunea de proză cu, între alţii, Bedros Horasangian şi Marian Ilea, dar nici poezia nu e rea. Pe scurt, 136 de pagini bune ale unui număr de păstrat în bibliotecă. (Din Taurida)

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul