Apare cu sprijinul financiar al

  Click aici pentru prima pagina
2017
2016
2015
2014
2013
2012
2011
2010
2009
2008
Premii

   
Cautare dupa nume autor

Peme

        Cassian Maria Spiridon

***

trei coşuri īnalte de fum
 străjuiesc marea
stinghere/ părăsite
doar ele depun mărturie
 că acolo a fost un cīmp
populat de uriaşi
  scuipīnd flăcări

degete lungi
siluetele lor
se profilează pe cearceaful norilor
printre numeroase edificii urbane
 sunt astăzi monumente


***

īn valea Assur
 curg pline de zbucium zile şi nopţi
luceafărul/ stea singură/ veghează
stīnca
profilată printre ferestre de lumină
īntre chiparoşii ridicaţi pīnă la cer
şi măslinii īmbătrīniţi īn ale vieţii

o corabie se smulge din piatră
 cu prova ridicată pe val
privind cīmpiile de ape
 ce īşi aruncă pe maluri
īncreţitele bărbi asire

īntre vīrtejuri sărate de mare
se īnalţă/ de piatră
  cu gura căscată la ceruri
un cioc de pescăruş
strivit de durere
străpunge marea
c-un urlet sfīşietor


Călătoria

ne pregătim de drum
 adunăm īn valize necesarul
pentru noi doi/ mai ales pentru ei
cei pentru care are loc călătoria
ne mişcăm
 īncă păşim pe străzile urbei natale
(natală să fie!
totuşi/ aici am strigat prima oară
am īnghiţit prima gură de aer)
nu-i departe clipa
cīnd nava īşi va lua zborul

pīnă atunci
 din toate ce viaţa mea/ viaţa noastră
 adună
  nimic nu se schimbă

primăvara ne īnsoţeşte cu īntreaga mireasmă
  a anotimpului

rulăm către locul unde credem
 că viaţa īşi are un sens
soarele răsare/ la orele ştiute
  ale echinocţiului


***

īn coame de munţi
acoperiţi de migdali de măslini
chiparoşi cipri leandri dafini
 şi īncă altele
verzi īn tot timpul anului
o seceră de pămīnt
taie īmpietrită
val după val

sub soarele tare păşim
īnspre cetatea īn care sfinţii hălăduiesc īn papuci
au minuni de făcut rugăciuni de-mplinit

peste iarba verde
  cuprinsă īntre ionice valuri
stă un cer la fel de albastru
ca marea
 din care Poseidon a ridicat-o cu tridentul
spre bucuria Nausicăi
culcată la umbra īnlăcrimată a chiparosului
īn aşteptarea lui Ulise
  īndrăgostitul călător spre
   Ithaca Penelopei

ca de petrol e oglinda mării
unde insule de calcar īşi limpezesc faţa
īn ele se ascund peşteri adīnci
  cīndva cunoscute doar de
   stăpīnul furtunilor

īn Trimitunda īşi va afla zeul
   bineīnlocuitorul


***

racul
 din arcul său zodiacal
   veghează
un mal de smarald
  găzduieşte inimi şi trupuri de bronz
neostenite valuri vin şi revin
se călătoresc de nicăieri spre niciunde
sunt doar mişcare
  ne spune bătrīnul geometru
şi murmur şi huiet sunt vocile apei

zilele trec/ se petrec
se-ntunecă
pierdute cu mine odată
sclipiri de gīnd
  obscure ca lumina lunii

mici planoare sunt pescăruşii
 sub pătura īntunecată a furtunii
 alarma din ţipetele lor e una strīngătoare

curīnd
 din cīţi au fost
rămīn lungi şi perpendiculare perdele de ploaie
cu ele sufletul se primeneşte
  īn răcoare
ascultă tunetul
  un vestitor al inimilor

şi rīndunelele
 īn cuibare bogate īn pui
se-ndeamnă către adăposturi

o ploaie īn averse/ torenţială
 umple marea/ cīmpia
se revarsă
peste piepturile īnfierbīntate
   ale dragostei
a īncetat
s-a limpezit şi orizontul
puhoaiele din ceruri s-au mīntuit
le-au īnghiţit pămīntul şi oceanul
 şi ele īnsetate
  ca iubirea


Biciclistul de la Biserica Uspenia

un băiat pe bicicletă trece
 īn spate cu un altul mai mic
trec amīndoi prin faţa poetului
 el recită

īn spaţiul rămas īntre poet
 şi cei care-l ascultă
ritmul pedalelor este egal cu al inimii
cu al bardului care scandează poema

băiatul traversează caldarīmul
 fīşīind din cauciucuri
urmīnd cadenţa versurilor
 pe care nici nu le aude

sub umbra īnaltă
 a cupolei de crengi īnverzite
poetul recită


***

să ai mereu aceeaşi faţă
 grea povară pentru inimi
  ce vor să te-nţeleagă
īţi este chipul īncruntat
 precum e stīnca
  sub homericele valuri

unde e faţa uimită de splendoarea vieţii
unde e chipul īn care iubirea
  şi-a săpat sigiliul
unde-s primăvara vara
 şi toamna cu frunzele-i de aur
unde sunt eu
  şi sufletul pe unde rătăceşte
corabie
 fără de cīrmă vīsle şi-ncăpătoare pīnze
catarg īnalt şi despuiat
covīrşitoare noapte


***

sub paşii timpului
din adīncuri se ridică-n lumină
   Columna
miri şi mirese
  mireni călători pelerini
coborītori dintre acei profilaţi īn marmură
 pe o spirală ce urcă
  pe zeci de metri către Preaīnaltul
aici fiecare īşi află popas

vin aici
 ei/ părăsiţii sorţii
alungaţi de nevoi din satele copilăriei
de la vetrele părinţilor părinţilor lor

din cīnd īn cīnd
 la mari sărbători
  naşteri şi nunţi
Columna-i aşteaptă
  nemişcată de două milenii
le mīngīie dorul
la umbra statornică/ īnaltă
se simt iar la acasele lor


***

corabia pe tălpi uriaşe īşi află odihna
obiect de muzeu plin de tunuri străvechi
 cu afetul de lemn
artefacte ce imită īntocmai
  cele necesare īn lupte
cīndva glorioasă/ corabia
 retrasă īn Portsmouth
  a rămas doar istorie

cărămizile arse/ īncărcate de sare
au fost cuptorul
 la care s-au copt iluziile
 victoriilor īnghiţite de ape

degetul s-a plimbat pe struna īntinsă
   a arcului
din care săgeata īşi urma zborul
   spre inimi
acolo iubirea află
  o īnspăimīntată durere

īn gura portului sunt ape cenuşii
peste care vīntul īmpinge
 cu o putere de neostoit
  oameni şi corăbii


***

e sufletul o avalanşă de lumini
culese din turnurile toate ale Sagradei
degete cercetătoare
pe inima lui Dumnezeu

prin piatră vine glasul
 ne vorbeşte mut
precum platanii
  coloane arborescente
īşi ridică braţele
  īn rugăciune
un pater nostra
  īn toate limbile creştine

o ploaie care īmbracă anotimpul
 frunzele ce dau să se-mplinească
 mugurii şi florile
  lumīnările aprinse
cīnd drag cu drag se bucură
de-mpreuna adunare a glasurilor
ce cīntă
cu moartea pre moarte călcīnd


***

stai īncremenit pe stīnca īnfiptă-n nisip
priveşti zarea
 valurile lovind ţărmul
  īmbrăţişīnd plaja

oameni şi cīini pe faleză
tu şi iubirea urmăriţi un pescador
  cu o singură pīnză
 cum grăbit īntretaie orizontul

īntreagă-i bucuria contemplării
 pentru noi muritorii


***

stai īn aşteptare
 sub turbioane de lumină
la umbra unui locaş
 cu multe şi semeţe turle

poate şi Domnul stă īn aşteptare
să vină
 să urce la el
sufletele īncercate
  
pentru viitorul care vine
  sau care a şi trecut
stai părăsit

ai ochii grei
 şi inima tăciune
rătăcind prin dimineaţă
 cu lacrimi pe obraz

caut şoimul fericit să zboare
să părăsească locul cunoscut de pe mănuşă


Ta panta rhei

aşterne pat din gunoiul proaspăt de grajd
se īntinde cīt este de lung
   īnţeleptul
să-şi vindece neīnţelesele boli

se curăţă īn apa pīrīului rece
niciodată aceeaşi
călcată de alte şi alte picioare
 īn umbra trecătorilor zei

locuitor al Efesului
  iubit al Sophiei
penaţii īi sunt sprijinitori
 lui Heraclit trecătorul


Lecţia de zbor

oglinda de ape
 este săgetată de umbre īntunecate
sunt graurii
dau lecţii de zbor
  dimineaţa

adunaţi īn uriaşe familii
 părinţii şi puii īmpreună
cīnd toamna timidă
  trimite semnale
pentru bătrīnii īnaripaţi
care
īn măiestre volute
  le descoperă zborul

mii şi mii
 īn stoluri
păsările cu cioc galben
/ ca grīul īnainte de seceră/
umbresc cu aripile lor cīmpia
ca un singur organism
 cu inimi nenumărate
  sub penele lor negre
ca la comandă se īnalţă
se adună
 se desfac şi refac
dispar īn lanul de porumb
ca brusc
 norul de aripi
să-şi caute alt loc

puii
iau lecţii de zbor


***

de mine nu voi să mai ştiu
 nici de-al primăverii rost
cīnd va fi să vină
  cu īnvolburate roţi

prin zăpezile mulţime
cocoţate pe acoperişuri
  doar din ţiglă roşă
sīngele īngheaţă

unde să-şi ascundă Penelopa
 ale ei războaie
 pline de suveici şi īmpletite roze
cīnd īn zbuciumare/ pline de nămoluri
ale sorţii ape
 dau năvală să-ngroape
sufletele toate


***

toamna se rostogoleşte
 peste inimi şi frunţi
a venit anotimpul
cīnd frunza aşterne covorul
 pe drumul străjuit de iluzii
călcăm mīnă īn mīnă/ agale
privind peste cīmpuri īmbrăcate īn
molatecă haină de brumă

ştiu
 ne aşteaptă omături
  īngheţul din urmă
zīmbim/ continuăm să păşim
totul e atīt de frumos


***

stăm unul līngă altul
 avem clipa īnspumată de tsunami
şi nu-i de mirare
 cum inima se-nnegurează
de īntristarea
 ce zilele ni le scrutează

vezi vīntul cum smulge
 una cīte una
  frunzele
   din ramuri
precum din pomul vieţii
zi şi noapte
timpul ţi le ia ofrandă

se pregătesc copacii
  semne īntunecate
 pe albul care vine
īşi pierd cu fiecare pală
   umbra
hieroglife pe cerul īncă luminos
   al toamnei

 
Datele tehnice
ale revistei
                     click aici...

Tarife publicitate
                     click aici...
 
                                                 © 2008 Revista Luceafarul